Ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, şi-a exprimat, marţi, rezervele cu privire la datele pe care România le-a raportat „ani de zile” la Comisia Europeană, pe segmentul deşeurilor.
În același timp, ministrul a afirmat că „nu ne putem îmbăta cu apă rece, spunând că stăm bine la Eurostat şi, în acelaşi timp, să avem o ţară plină de deşeuri de plastic”.
Ministrul a mai spus că în cadrul instituției s-a discutat despre legislaţia subsecventă va fi elaborată.
„Va trebui să elaborăm şi o Hotărâre de Guvern. Este un obiectiv extrem de important care va activa piaţa ambalajelor reciclabile, pentru că pe procedura de colectare şi reciclare o bună bucată de perioadă ambalajele rămân ambalaje, nu sunt deşeuri. Tocmai de aceea trebuie să facem diferenţierea foarte clară. Referitor la rapoarte şi statistici sau dacă stăm bine sau nu stăm bine la nivel naţional, daţi-mi voie să-mi exprim oareşce rezerve cu privire la datele pe care România le-a raportat ani de zile la Comisia Europeană. Într-adevăr, pe cifre stăm foarte bine. În acelaşi timp, vedem foarte multe deşeuri de plastic care ajung în lacuri. De aceea, obiectivele noastre trebuie să fie mult mai mari, reţeaua de colectare trebuie să fie mult îmbunătăţită. Nu ne putem îmbăta cu apă rece spunând că stăm bine la Eurostat şi, în acelaşi timp, să avem o ţară plină de deşeuri de plastic„, a declarat Tanczos, într-o dezbatere de specialitate, citat de Agerpres.
În opinia acestuia, atât obiectivele unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi obiectivele companiilor care pun pe piaţă ambalaje ce se transformă ulterior în deşeuri trebuie să fie „mult, mult mai ambiţioase”.
„Am văzut şi la COP ce se întâmplă. Există această tendinţă a industriei, a celor care pun pe piaţă ambalaje de a nu avea ambiţii crescute… Trebuie să avem ambiţii mult mai serioase, astfel încât România să fie curăţată de deşeurile care se regăsesc în fiecare primăvară în albiile râurilor, în fiecare zi în depozite în loc să fie reciclate„, a susţinut el.
În ceea ce priveşte decizia Comisiei Europene de a trimite România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din cauză că nu a închis o serie de depozite de deşeuri neconforme, ministrul interimar al Mediului a menţionat că o parte dintre ele sunt în ograda unităţilor administrativ-teritoriale, iar altele aparţin unor companii de stat, majoritatea în faliment.
„Săptămâna trecută s-a mai făcut un pas în privinţa condamnării României la Curtea Europeană de Justiţie, din cauza faptului că nu am închis mai multe depozite de deşeuri periculoase sau nepericuloase. Unele dintre ele sunt în ograda unităţilor administrativ-teritoriale, altele la foste companii de stat, majoritatea în faliment, ceea ce arată că România nu a tratat cu maximă responsabilitate problema deşeurilor în ultimele decenii şi este nevoie de o schimbare de abordare, serioasă, pentru că doar aşa putem să avem rezultate. Statisticile şi studiile făcute la nivel mondial arată că plasticul este, probabil, cel mai periculos deşeu care se poate regăsi în ape şi de aceea implementarea Directivei ‘single use plastic’ este o chestiune extrem de importantă„, a apreciat oficialul.
Comisia Europeană a decis, vineri, 12 noiembrie, să trimită din nou România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curţii din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea obligaţiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE).
Citește și: Infringement depozitarea deșeurilor: Statul român se va întoarce împotriva deținătorilor depozitelor neconforme
Infringement depozitarea deșeurilor: Comisia trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene
