Fundația Pădurea de Mâine creează laboratoare vii alături de elevi și comunități locale prin plantarea de mini-păduri școlare. În noiembrie și decembrie 2024, au fost plantați peste 32.000 de puieți în cadrul proiectului mini-pădurilor școlare, cu sprijinul a peste 250 de voluntari.
În toamna anului 2024, Fundația Pădurea de Mâine a continuat implementarea unor proiecte de reîmpădurire în România, cu un accent deosebit pe educația ecologică a tinerelor generații.
Programul mini-pădurilor școlare se află printre cele mai remarcabile inițiative ecologice din acest an, implicând elevi, profesori și comunități locale în activități care nu doar că îmbunătățesc mediul urban, dar și oferă o lecție practică despre importanța pădurilor pentru sănătatea planetei.
Ce sunt mini-pădurile școlare?
Mini-pădurile școlare sunt păduri de dimensiuni reduse plantate pe terenuri din incinta școlilor, cu scopul de a crea un ecosistem forestier care ajută la combaterea poluării și la protejarea biodiversității urbane.
Aceste păduri sunt realizate folosind metoda Miyawaki, dezvoltată de botanistul japonez Akira Miyawaki.
Tehnica presupune plantarea unor specii autohtone de arbori și arbuști într-o densitate mult mai mare decât în cazul plantațiilor tradiționale, ceea ce accelerează dezvoltarea unei păduri mature.
Rezultatul este o pădure compactă, cu o biodiversitate extrem de ridicată, care poate produce de până la 30 de ori mai mult oxigen decât parcurile urbane de aceeași dimensiune.
În cadrul acestei metode, plantarea de puieți se face pe teren pregătit cu tehnici speciale, iar creșterea acestora este mult accelerată, procesul de maturizare a pădurii instalându-se în doar câțiva ani.
Astfel, aceste mini-păduri nu sunt doar o investiție în educația ecologică a elevilor, ci și o soluție imediată pentru provocările de mediu cu care se confruntă zonele urbane.
Proiectul mini-pădurilor școlare din 2024
Fundația Pădurea de Mâine a plantat a treia mini-pădure școlară din acest an la Școala Germană Hermann Oberth din Voluntari, județul Ilfov.
„Prin acest proiect, ne-am dorit să aducem pădurea cât mai aproape de elevi,” spune Mihail Caradaică, directorul executiv al Fundației.
Pe o suprafață de 100 m², au fost plantați 316 puieți din 19 specii autohtone de arbori și arbuști.
Acest spațiu va deveni un laborator viu, ideal pentru lecții despre natură și mediu, care oferă elevilor o oportunitate unică de a învăța despre interacțiunile dintre diferitele specii de plante și animale, despre procesul de fotosinteză și despre importanța pădurilor pentru menținerea echilibrului ecologic al planetei.
Un aspect important al acestui proiect este implicarea directă a elevilor, care nu doar că participă la activitățile de plantare, dar vor fi și responsabili pentru îngrijirea mini-pădurii pe termen lung.
Prin această activitate, se promovează atât o conștiință ecologică mai puternică, cât și abilități de responsabilitate și muncă în echipă.
„Aceste mini-păduri sunt un instrument didactic exemplar, elevii pot vedea cum crește pădurea și pot ajuta la îngrijirea ei, pot învăța speciile de arbori din România, pot monitoriza biodiversitatea asociată unui ecosistem forestier.” a declarat Mihail Caradaică, directorul executiv al Fundației.
Beneficiile mini-pădurilor pentru mediu și comunitate
Pe lângă impactul educațional, mini-pădurile școlare aduc și beneficii semnificative pentru mediul înconjurător.
În orașele mari, unde nivelul de poluare și temperatura sunt adesea mai ridicate decât în zonele rurale, aceste mini-păduri contribuie la purificarea aerului și la reducerea efectelor schimbărilor climatice.
Ele ajută la captarea dioxidului de carbon din atmosferă și produc oxigen, îmbunătățind calitatea aerului și reducând poluarea fonică.
Mai mult, mini-pădurile au un rol esențial în restaurarea biodiversității urbane.
Crearea unui ecosistem diversificat, care include specii de arbori, arbuști și plante perene, atrage insecte, păsări și alte forme de viață, contribuind astfel la revitalizarea habitatelor naturale pierdute din cauza urbanizării accelerate.
„Mini-pădurile aduc și beneficii legate de combaterea poluării – în special, purifică aerul și atenuează zgomotele din mediul urban.” adaugă Caradaică.
În județele unde au fost implementate aceste proiecte, cum ar fi Voluntari, București și Prejmer, mini-pădurile devin puncte de referință pentru comunitățile locale, fiind un simbol al implicării în protecția mediului.
În plus, aceste păduri ajută la ameliorarea efectelor de insulă de căldură specifice orașelor mari, oferind un adăpost pentru elevi și cetățeni în zilele toride de vară.
Detalii despre plantările din toamna 2024
Fundația Pădurea de Mâine a continuat și în toamna anului 2024 să își extindă programul de împădurire și reîmpădurire pe mai multe fronturi.
În cadrul programului Forests 4 Climate, au fost plantate 32.000 de puieți pe o suprafață de 9,4 hectare în județele Dâmbovița, Iași, Giurgiu, Alba și Buzău.
Printre locațiile notabile se numără:
- Ceplenița, județul Iași: 1,7 hectare plantate cu 7.000 de puieți, majoritatea fiind arbori autohtoni.
- Brezoaele, județul Dâmbovița: O pădure-parc de 1,6 hectare, cu 382 de arbori și puieți.
- Gherăseni, județul Buzău: 2 hectare suplimentare plantate cu 13.500 de puieți, continuând un proiect de reîmpădurire derulat în această comună.
- Toporu, județul Giurgiu: 1 hectar plantat cu 3.000 de puieți, o acțiune susținută aproape exclusiv din donații și redirecționări de impozit pe venit.
- Șpring, județul Alba: 2 hectare în fond forestier, unde au fost plantați 8.000 de puieți.
Aceste acțiuni de plantare au fost realizate cu ajutorul a peste 250 de voluntari din întreaga țară, care au contribuit activ la succesul proiectelor.
Impactul asupra comunităților locale și al voluntarilor
Un element central al programului Fundației Pădurea de Mâine este implicarea comunităților locale și a voluntarilor în activitățile de plantare și întreținere a pădurilor.
La Toporu, județul Giurgiu, de exemplu, proiectul a fost finanțat aproape integral din donații și redirecționări ale impozitului pe venit, ceea ce subliniază puterea comunității de a contribui la protejarea mediului.
„Acțiunea de la Toporu, jud. Giurgiu, este foarte specială pentru noi, pentru că a fost susținută aproape în totalitate din donații și redirecționări din impozitul pe venit,” spune Mihail Caradaică.
„Avem un hectar de pădure finanțat de donatori și plantat de voluntari într-una din zonele cele mai afectate de schimbări climatice ale țării – nu putem sublinia îndeajuns importanța acestui eveniment: ne arată că împreună putem face lucruri mărețe.”
Parteneriate și susținători
Proiectele de reîmpădurire din 2024 au fost susținute de Brink’s Cash Solutions, HS Timber Group și Zeelandia România, care au oferit suport financiar pentru plantările de toamnă.
De asemenea, autoritățile locale și partenerii din domeniul silviculturii au jucat un rol important în asigurarea materialelor necesare și în coordonarea acțiunilor de plantare.
„Fiecare proiect de plantare este o dovadă că prin colaborare și implicare activă putem contribui la protejarea mediului înconjurător și la crearea unui viitor sustenabil pentru generațiile următoare,” a declarat Mihail Caradaică, directorul Fundației Pădurea de Mâine.
Aceste păduri nu doar că ajută la reducerea poluării și la restaurarea biodiversității, dar și formează tinerelor generații o conștiință ecologică esențială pentru viitorul planetei.
Prin implicarea activă a elevilor, a comunităților și a voluntarilor, mini-pădurile devin un simbol al speranței și al schimbării pozitive, demonstrând că fiecare mică acțiune contează în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Citește și: Parcul Național Munții Măcinului, monitorizat video
Lemn tăiat ilegal, transportat tot ilegal. Prăpădul din IOR continuă
#minipaduriscolare #reimpadurire #ecologie #plantare #mediu #biodiversitate #laboratorviu #schoolforests #plantingtrees #natureeducation
