În București, Brașov, Iași, Cluj, dar și în Londra și Bruxelles, mii de români au participat la marșuri și proteste pentru a cere protejarea pădurilor. Reuters a relatat despre mișcarea din Capitală.
Protestul din București a început la ora 18, la fântâna de la Universitate, iar la ora 19 participanții au pornit în marș pe traseul Piața Kogălniceanu, până la Ministerul Apelor și Pădurilor. Protestatarii au scandat „Hoții”, „Ministerul defrișărilor”, „Pădurea-i a noastră, nu e casa voastră”, în timp ce pe fundal se auzeau fluiere și tobe.
Participanții la marș au purtat pancarte cu mesaje precum „Codru-i frate cu românul, dar pentru unii mai soră e drujba”, Cântă drujba-n Bucovina, bate-o vina”, „Pădurile salvează clima”, „Toți pentru păduri”, „Codrule, codruțule, unde dispari tu, drăguțule?”, „Vrei aer condiționat, dar un copac ai plantat?”, „Vrem SUMAL, nu lemn ilegal”.
Potrivit Digi24, la marșul din Capitală au participat în jur de 4.000 de persoane.
După estimările Jandarmeriei, 1.000 de persoane au participat la marșul organizat în Brașov. Brașovenii au cerut protejarea pădurilor, dar și anularea proiectului care prevede construcția unui drum prin pădure, care să lege două cartiere ale orașului, pentru care trebuie defrişată o suprafaţă de pădure cât cinci stadioane. În urma presiunilor anterioare din partea societății civile, proiectul a fost suspendat, însă nu anulat.
La Cluj, cei 400 de participanți au aprins lumânări și au ținut un moment de reculegere în memoria pădurarilor uciși la datorie. Aceștia au purtat pancarte cu mesaje precum „Urgență climatică”, „Blestemăm securea ce taie pădurea”, „Toți pentru păduri”, „Nu avem o planetă B”, „Salvați pădurea”. La începutul protestului a avut loc și un flash mob, un dans al unor tineri pe o melodie despre arderea pădurilor.
La Iași, 400 de protestatari au purtat pancarte cu mesaje precum „Pădurea înseamnă viață”, „Doar atunci când ultimul copac va fi tăiat, ultimul pește va fi pescuit, ultimul râu va fi otrăvit, vom înțelege că nu mai putem mânca?”, „Plantează, plantează, copacii contează”.
La Bistrița, aproximativ 200 de oameni au participat la protest, alături de Alin și Tibi Ușeriu de la asociația Tășuleasa Social, care derulează multe proiecte de împădurire.
Câteva zeci de oameni au participat la un marș și la Sfântu Gheorghe, Covasna. Destinația finală a fost Izvorul Honvéd, unde a existat un proiect pentru înființarea unui parc de distracții, și unde protestatarii au îmbrățișat, simbolic, copacii.
Alte proteste au avut loc și în Arad (peste 50 de persoane), Timișoara (în jur de 40 de persoane), Slănic Moldova, Corabia, dar și în Londra, Bruxelles, Zurich și Madrid.
Reuters a scris despre protestele din România, titrând: „Mii de români protestează față de tăierile ilegale și a atacurilor asupra pădurarilor”.
Un studiu recent arată că România încă mai deține 526.000 ha de păduri potențial primare și seculare. Pe lângă o moștenire naturală unică în lume și o biodiversitate pe care, odată pierdută, nu o mai putem aduce înapoi, ele sunt de o importanță vitală în contextul climatic actual.
Ultimele date din Inventarul Forestier Național arată că tăierile ilegale au loc într-un ritm fără precedent. În urma lor rămân versanți dezgoliți, inundații dezastruoase, zone deșertificate, comunități divizate și expuse fenomenelor climatice extreme.
Din raportul Tăierilor Ilegale din 2018, lansat zilele trecute de Greenpeace România, reiese că autoritățile de control depistează doar 1% din totalul tăierilor ilegale care au loc în România.
