Romania a preluat, joi, presedintia Conventiei Carpatica, pentru o perioada de trei ani, obiectivul general al acesteia fiind conservarea si dezvoltarea regiunii carpatice in vederea imbunatatirii calitatii vietii populatiei locale si conservarea valorilor naturale si culturale, a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Attila Korodi.
Potrivit acestuia, secretariatul permanent al Conventiei va fi gazduit de Romania, la Brasov, deoarece Romania detine 40 la suta din lantul Carpatic, iar aproape o treime din suprafata tarii este ocupata de Muntii Carpati. La aceste motive se mai adauga faptul ca circa doua milioane de romani traiesc in zona montana, in aproximativ 745 de localitati.
Prezente la Bucuresti la lucrarile celei de-a doua Conferinte a Partilor la Conventia-cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor (Conventia Carpatica), tarile membre au semnat protocolul privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si a diversitatii peisajelor.
Conform acestui protocol, cele sapte state vor colabora in vederea controlarii, eradicarii si prevenirii introducerii speciilor straine in ecosistemul din Carpati, prevenirea introducerii de organisme modificate genetic, elaborarea si promovarea unor inventare regionale ale speciilor si habitatelor, elaborarea si promovarea unor programe si proiecte coordonate de cercetarea stiintifica, stabilirea de retele ecologice in Carpati si retele ale calitatii managementului durabile al biodiversitatii, integrarea obiectivelor de conservare si utilizare durabila a diversitatii biologice si alte politici sectoriale.
Potrivit ministrului Korodi, statele membre vor trebui sa realizeze ’’o lista rosie’’ a habitatelor carpatice, adica un inventar al tuturor habitatelor degradate sau amenintate din regiunea carpatica, urmatorul pas fiind luarea masurilor necesare pentru refacerea si utilizarea durabila a acestor habitate.
De asemenea, se va intocmi si o lista rosie a speciilor pe cale de disparitie, care va fi urmata de elaborarea de politici nationale in vederea conservarii acestora. O alta masura cuprinsa in protocolul semnat la Bucuresti se refera la cooperarea statelor pentru stabilirea unei retele ecologice in Carpati, formata din arii protejate si alte zone semnificative pentru diversitatea biologica si peisagistica din Carpati.
Attila Korodi a explicat ca fiecare tara va lua masurile necesare pentru dispersia si migratia populatiilor speciilor salbatice, indeosebi a carnivorelor mari, dar si pentru schimburile genetice intre aceste populatii.
’’Pentru aceasta este nevoie ca fiecare parte la conventie sa gestioneze si sa extinda suprafata ariilor protejate pe teritoriul sau national din Carpati in directa colaborare cu celelalte state semnatare ale Conventiei’’, a spus Korodi.
Protocolul mai presupune prevenirea patrunderii in spatiul carpatic si in reteaua carpatica a ariilor protejate a unor specii de plante sau animale straine care ameninta sau distrug ecosistemele, habitatele sau speciile specifice carpatine. In acest sens, fiecare parte semnatara va urmari aplicarea de politici ce vizeaza prevenirea introducerii sau eliberarii in natura a acestor organisme invazive si, la nevoie, controlul sau eradicarea unor astfel de specii.
In acest sens, ministrul Mediului a facut referire la aparitia in Romania a vidrei americane si a veveritei americane in zona Covasnei. "Sunt convins ca aceste animale mai apar si in alte tari, in zona Carpatica. Trebuie sa vorbim si despre OMG-uri care trebuie analizate cu precautie daca au impact asupra habitatelor autohtone. Amploarea acestor elemente poate afecta biodiversitatea pentru ca, de obicei, speciile care nu sunt
autohtone zonei carpatice pot scoate din habitatele lor naturale specii locale si un exemplu ar fi ca vidra autohtona din Romania este mult mai mica fata de vidra americana", a subliniat Korodi.
Tot in cadrul acestei conventii s-a mai decis ca statele membre sa coopereze pentru dezvoltarea unor sisteme informatice referitoare la diversitatea biologica si a peisajelor din Carpati, astfel incat fiecare tara semnatara sa poata avea acces la un sistem informatic in care sunt integrate toate rezultatele cercetarii stiintifice realizate la nivel national.
La randul sau, ministrul Mediului din Ucraina, Gheorghi Filipciuk, a afirmat ca prioritatile de dezvoltare durabila a regiunii Carpatilor se vor afla printre prioritatile nationale si printre cele europene.
In opinia acestuia, Conventia Carpatica este un instrument important pentru activarea relatiilor bilaterale.
"Este foarte important ca in afara declaratiilor se propun niste instrumente politice, juridice, ecologice pentru dezvoltarea durabila. Bineinteles ca in plan bilateral, intre tarile semnatare ale Conventiei, exista niste probleme bilaterale, printre ele si unele delicate. Este foarte clar ca pentru rezolvarea problemelor respective nu este suficient doar instrumentarul politic. Este important ca sunt implicati si factorii stiintifici si cei ai influentei societatii civile. Noi suntem orientati catre un dialog constructiv si catre informarea societatii civile cu privire la problemele care se dezbat", a afirmat ministrul ucrainean al Mediului, adaugand ca Ucraina, "cu potentialul sau destul de puternic", va participa la implementarea principiilor care au fost stabilite in cadrul Conventiei Carpatice.
In perioada 17-19 iunie s-au desfasurat lucrarile celei de-a doua Conferinte a Partilor la Conventia-cadru privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor (COP2 Conventia Carpatica). La eveniment au participat oficiali din 15 state parti si neparti la Conventia Carpatica, precum si reprezentanti ai celor mai importante organizatii neguvernamentale sau guvernamentale internationale deja implicate activ in implementarea prevederilor Conventiei sau a caror cooptare ar fi benefica in vederea atingerii obiectivelor Conventiei.
Reuniunea de la Bucuresti a avut loc pe doua segmente: unul general, care a functionat ca o sesiune de lucru a expertilor din tarile participante si un segment la nivel inalt, dedicat ministrilor mediului. Romania a ratificat Conventia Carpatica prin Legea nr. 389 din 19.10.2006. Ea a intrat in vigoare, pentru tara noastra, la data de 6 martie 2007. Dupa ratificarea si de catre Serbia, la 10 martie 2008, Conventia a intrat in vigoare in toate cele sapte state carpatice semnatare (Republica Ceha,
Republica Ungara, Republica Polona, Romania, Serbia, Republica Slovaca si Ucraina). Principalul organism decizional al Conventiei este reprezentat de Conferinta Partilor, a carei activitate este sustinuta prin infiintarea unor organe subsidiare si a unui Secretariat permanent.
