Mediul corporatist și risipa alimentară: Implicare din trei părți

Să gândim așa: Avem o companie X care produce și distribuie ciocolată. Aceasta plănuiește o strategie de sustenabilitate ceea ce necesită, printre altele, o optimizare a proceselor în așa fel încât ingredientele să fie obținute într-un mod etic și prietenos cu mediul sau să educe clienții despre strategiile puse în practică de companie pentru a proteja mediul. Accentul cel mai mare se va pune pe reducerea risipei pe toate lanțurile (producție, distribuție, retail).

Angajata X-ulescu lucrează în departamentul de Resurse Umane în compania “ciocolată”. 

Deși compania în care lucrează plănuiește o strategie concentrată pe risipa alimentară, angajata noastră nu e tocmai informată de acest subiect. Pasiunea ei este relaționarea cu oamenii. E ocupată cu munca, iar timp de gătit nu prea are. Asta determină fenomenul de mers la cumpărături pe stomacul gol, cumpăratul alimentelor în exces iar o parte din ele să ajungă la gunoi. 

Într-o lume în care risipa de alimente cea mai mare (49%) se face la nivel de consumator, iar industria alimentară e responsabilă de 37% din risipă, în exemplul nostru de mai sus vedem clar o lipsă de coerență. Cum se poate rezolva? 

  • Educarea angajaților 

Pentru a ajuta și susține reducere risipei la nivel de consumator, compania poate în primul rând să se adreseze celor care îi sunt aproape: angajaților. Știu ei ce înseamnă risipa alimentară? 

Un exemplu bun este o acțiune din cadrul proiectului “Turdenii Reduc Risipa Alimentară” ai celor de la Banca Pentru Alimente Cluj. Informații legate de risipa alimentară au fost diseminate în 5 companii locale din Turda prin primirea în biroul companiilor a unui Colț de Sustenabilitate sau prezentarea unui video educațional. Rezultatul a fost un număr de 540 de angajați care au primit informații valoroase cum ar fi depozitarea alimentelor în frigider și congelator, componentele compostului sau rețete creative. 

Fiecare dintre aceste companii și-au dat seama cât de important este să își expună angajații la acest tip de informații dar și cât de valoroasă este răbdarea pentru a putea cu adevărat să se creeze o schimbare. 

  • Voluntariat pentru toți!

Atunci când ai un job full time, este cu adevărat mai dificil să acorzi timp altor activități de genul voluntariatului. Dar există o soluție pentru asta.

Voluntariatul corporatist sau voluntariatul sprijinit de angajator (VSA) reprezintă orice efort al unei companii de a-și încuraja angajații să se implice în activități de voluntariat în comunitate și de a-i sprijini în eforturile lor de implicare în soluționarea problemelor comunității. 

Ca exemplu, o companie ce donează surplus alimentar unei bănci pentru alimente din România a decis să organizeze o acțiune de voluntariat în cadrul organizației. Angajații au ajutat la transportul alimentelor în surplus, cu ajutorul dubiței băncii, într-o așezare săsească unde urmau să ajute aproximativ 100 de școlari. Voluntarii au dat produse dulci celor mici și au ajutat la gătit, copiii primind zilnic masa de prânz gratuit cu condiția să meargă la școală. 

  • Varianta simplă: Donează!

În cel mai simplu caz, dacă protecția mediului este un subiect care te pasionează și este o cauza la care crezi, poți alege varianta simplă și mai rapidă ca și companie sau angajat. Susține ONG-urile și cei care luptă pentru protejarea planetei zilnic cu o donație financiară. Cum?

Dacă reprezinți un agent economic:

  • Printr-un contract de sponsorizare 
  • Redirectionarea a 20% din impozitul pe venit
  • Completarea formularului 177 (până la data de 15 Decembrie) pentru companiile care nu au redirecționat impozitul aferent anului 2021

Ca persoană fizică:

  • Poți face o donație în contul organizației
  • Sau redirecționezi 3.5% din impozit pe venit  

Iulia Andreea Sîrb este marketing coordinator – Banca Pentru Alimente Cluj. Pasionată de sustenabilitate, cu dorința de a ajuta și a avea un impact, Andreea lucrează în domeniul comunicării, ajutând organizațiile non-guvernamentale în strategiile lor și în crearea de conținut pe rețelele lor de socializare.

Tematici: risipa alimentară, bănci pentru alimente, donații.

De aceeași autoare:

Bilanțul Zilei Risipei Alimentare: O mie de tone de alimente sunt salvate de la un an la altul

Cum influențează munca într-un ONG de mediu viața de familie

Patru proiecte de educație pentru mediu transformă copiii în modele de urmat 

Asociațiile non-profit pot primi donații alimentare pentru beneficiarii lor

Colecte de alimente. Ce sunt ele și cum ajută oamenii în nevoie?

Produsele pentru refugiați. Cum ajung la ei, cu ajutorul băncilor pentru alimente 

Ce pot face agenții economici pentru a reduce risipa alimentară?

spot_img

Ultimele știri