Bulgaria nu ne mai bate doar la fotbal. Primul mare parc eolian din regiune, cu o capacitate de 156 megawati, este in constructie pe coasta Marii Negre, in zona Kavarna, Bulgaria. Finantarea proiectului vine de la compania americana AES, 89%, si din partea unui dezvoltator local, 11%. Care sunt motivele pentru care Romania a ramas in urma in domeniul dezvoltarii de capacitati de energie eoliana si de ce avem nevoie pentru a atrage investitori puternici va relateaza Oana Neneciu.
Sarut bulgaro – american
In timp ce ai nostri se pierd intr-o birocratie sufocanta, vecinii de la sudul Dunarii lanseaza un prim mare proiect de generare a energiei alternative. Si nu este vorba despre o initiativa pusa pe hartie si lasata sa moara in sertar, ci despre turbine eoliene care chiar produc electricitate. Proiectul Sveti Nicola de pe coasta bulgareasca a Marii Negre presupune construirea unui parc eolian in valoare de 270 de milioane de euro, cu 52 de turbine si o productie totala de 156 megawati. Parcul va fi condus de echipa AES- Geo Energy, companie care a semnat un contract pe 12 ani cu NEK, compania nationala de electricitate din Bulgaria, care va cumpara electricitatea produsa de turbine.
Compania americana investeste 60 de milioane de euro, restul venind de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, Corporatia Internationala de Finante, UniCredit Bank si UniCredit Bulbank. „Acest proiect reprezinta un sarut bulgaroamerican impotriva crizei”, a declarat ministrul economiei si energiei din Bulgaria, Petar Dimitrov, la sfarsitul anului trecut.
Proiectul Sveti Nicola are ca termen de finalizare a constructiei octombrie 2009, adica mai putin de un an de la semnarea contractului. Pana in prezent, Bulgaria are o capacitate instalata de energie eoliana de 600 megawati.
85 de avize
Legislatia neclara, instabilitatea pietei si lipsa de predictibilitate asupra mecanismelor care sustin proiectele de energie eoliana sunt principalele probleme ale Romaniei in ceea ce priveste dezvoltarea de proiecte eoliene.
„Costurile pentru racordarea la reteaua nationala reprezinta o parte semnificativa a investitiei, mai mare decat construirea unei centrale traditionale. De asemenea, nu exista un confort din punct de vedere legal pentru investitori”, a declarat Roxana Dudau, avocat la Norr Stiefenhofer Lutz.
Iulian Iancu a facut, pentru „Green Report”, o trecere in revista a masurilor concrete care trebuie luate pentru atragerea de investitii:
„Este necesara, in primul rand, aparitia de urgenta a normelor metodologice de punere in practica a legii pentru promovarea surselor regenerabile de energie. Acestea sunt obligatorii pentru a le permite investitorilor sa-si atraga surse de finantare de la banci. Azi, nicio banca nu are curajul sa intre intr-o asemenea afacere”, a explicat Iancu. Presedintele Comisiei pentru Industrii si Servicii din Camera Deputatilor mai crede ca rezolvarea programului si a procedurilor de atragere de fonduri europene reprezinta un alt aspect care ar aduce investitorii in energie din surse regenerabile.
De asemenea, dificultatea cu care se confrunta investitorii cand vine vorba despre obtinerea autorizatiilor si despre racordarea la reteaua nationala de electricitate sunt alte doua probleme majore. „Ne confruntam cu o birocratie suprapusa pe o reactie intarziata a autoritatilor locale care duce azi la 85 de autorizatii pentru un proiect eolian si care impiedica punerea in functiune intr-un timp realist a acestor proiecte”, a mai declarat Iulian Iancu. In schimb, potential exista.
Despre victoriile vecinilor nostri bulgari, Iulian Iancu recunoaste ca este rusinos ca, in vreme ce Bulgaria a ajuns la o capacitate instalata de energie eoliana de 600 megawati, autoritatile romane au un comportament nefiresc si nu se grabesc sa stabileasca un sistem atractiv pentru investitori.
Banci in asteptare
Daca aceste probleme s-ar rezolva, bancile ar fi dispuse sa se implice in dezvoltarea de astfel de proiecte.
„In sectorul energiei eoliene nu vedem niciun risc major daca va exista o legislatie clara si care sa se implementeze corect. Suntem in discutii cu multi dezvoltatori si pot sa spun ca asteptam cu totii aceasta legislatie”, a declarat Melih Mengu, vicepresedinte Corporate Banking, Unicredit Tiriac Bank.
In prezent se pregatesc proiecte eoliene in Romania cu capacitate totala de 18.000 megawati, dar Transelectrica a avizat proiecte de numai 3.000 megawati. Insa pana vom avea energie generata din surse eoliene vom inspira adanc fum de carbune emis de bravele noastre termocentrale, in care inca se investesc bani grei.
Solutii de vitor indepartat
In acest tablou sumbru, singurul optimist este premierul Emil Boc, care crede ca viitorul sta in dezvoltarea capacitatilor de energie regenerabila si in investitii in centrale de cogenerare. „Solutia centralelor de cogenerare, acesta este viitorul. Asta si sursele alternative de energie. Sper sa putem gasi solutii financiare, un imprumut pentru a putea moderniza aceste sisteme”, a aratat Emil Boc in discursul sau din cadrul Mediafax Talks about Energy.
De la declaratiile lui Emil Boc pana la 600 megawati instalati e cale lunga si grea, pe care Romania trebuie sa o parcurga pentru a indeplini tintele europene.
Potential teoretic si 10 MW practic
Potentialul teoretic al Romaniei de productie de energie eoliana este de 23 terawati ora intre 2007-2020. Potentialul tehnic, arata datele Ministerului Economiei si Finantelor, este estimat la 2.7 terawati ora pe an si se preconizeaza ca pana in 2025 acest potential va creste la 7.7 terawati ora pe an. Pana la sfarsitul anului 2008 erau instalate centrale cu o capacitate totala de 10 megawati, din care anul trecut au fost instalati doar doi megawati. Cele mai importante zone pentru productia de energie eoliana din Romania sunt Dobrogea, cu o densitate de 700 wati pe metru patrat, si Moldova, cu o densitate de maximum 500 wati pe metru patrat.
