Agenţia Europeană de Mediu a trecut în revistă efectele pe care măsurile din pandemie le-au avut asupra mediului. Pe de o parte, calitatea aerului s-a îmbunătățit temporar, însă au fost folosite mai multe obiecte de plastic pentru serviciile de livrare la domiciliu și pentru prevenirea transmiterii virusului Covid-19.
Potrivit noului raport al Agenției Europene de Mediu (AEM), în 2020, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut în Uniunea Europeană datorită reducerii activităţii economice în timpul pandemiei de coronavirus.
Restricţiile privind cursele internaţionale, alături de o reducere a traficului navetiştilor şi a călătoriilor de agrement şi de afaceri au condus, de asemenea, la diminuarea activităţii în sectorul transporturilor, o sursă majoră de gaze cu efect de seră, a mai spus Agenţia.
Uniunea Internaţională a Transportului Rutier (IRU) a estimat că traficul rutier de pasageri din Europa va înregistra o scădere cu 57% în acest an comparativ cu 2019, se arată în raport.
Nivelurile de dioxid de azot (NO2), atribuite în mare parte transportului rutier, au scăzut în luna aprilie 2020, comparativ cu aceeași lună a anului trecut, cu 61% în Spania, 52% în Franța, 48% în Italia, 45% în Marea Britanie. Iar concentrațiile de PM10 au scăzut cu 30% în Spania, 26% în Norvegia și 25% în Italia.
Călătoriile aeriene s-au redus şi ele drastic în pandemia de Covid-19, potrivit Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian (IATA).
Poluarea fonică şi cea atmosferică au scăzut datorită numărului mai mic de autovehicule pe şosele, parţial ca urmare a restricţiilor impuse în primăvară. Cu toate acestea, după ridicarea măsurilor de izolare, poluarea aerului a revenit la nivelurile anterioare, a notat agenţia cu sediul la Copenhaga.
Pe de altă parte, Agenţia a constatat o creştere accentuată a utilizării materialelor plastice ca urmare a sporirii cererii de echipamente de protecţie individuală, precum măştile, mănuşile şi halatele.
La începutul pandemiei de Covid-19, Organizația Mondială a Sănătății estima că, la nivel mondial, în fiecare lună erau achiziționate 89 de milioane de măști medicale, 76 milioane de mănuși medicale și 1,6 milioane de ochelari folosiți în spitale.
Un alt motiv pentru care utilizarea plasticului a crescut a fost faptul că numeroase restaurante din Europa au fost închise şi, prin urmare, serviciile de livrare la domiciliu şi sistemul take-away au utilizat mai multe recipiente de plastic de unică folosinţă. În plus, magazinele online au fost luate cu asalt, iar multe produse au fost ambalate tot în plastic de unică folosință.
Date exacte urmează să fie publicate până anul viitor, a precizat AEM.
Citește și:
Cât de sigure sunt măștile confecționate din materiale textile
Studiu. Mai multă poluare a aerului înseamnă cantități mai mari generate de plastic
