Cine ține frâna dezvoltării urbane în București? La această întrebare au încercat să răspundă și să găsească soluții atât autorități din administrația publică centrală și locală, cât și cei din mediul de business. Aceștia s-au renuit în cadrul conferinței Mobility, organizată de Green Report în parteneriat cu Ministerul Mediului.
Timișoara, un model de bună practică?
Cheia dezvoltării mobilității urbane este planificarea, spune Dan Diaconu, viceprimarul Timișoarei. Cu toate că acestea, el reucunoaște că orașul are provocările sale când vine vorba despre numărul de mașini.
„Suntem și noi într-o situație nu foarte fericită din cauza creșterii numărului de mașini. În Timișoara, în fiecare zi lucrătoare, sunt 150.000 de mașini care intră în oraș, adică 70% din mașinile care intră în București. Și asta într-un oraș de șapte ori mai mic.”
„Nevoia” de a deține o mașină, justificată?
Explicația numărului mare de mașini din orașe, așa cum sunt Timișoara și Bucureștiul, vine și din așa-zisa „nevoie” de a deține o mașină. Cel puțin așa crede Tal Lahav, CEO-ul Sixt New Kopel. Compania activează pe piața mașinilor second-hand din România, unde oferă servicii precum închirierea sau vânzarea de autovehicule.
„Credem cu adevărat că, în general, aici în România, oamenilor le place să dețină o mașină. Și toate problemle care țin de trafic și de poluare reies de aici, iar numărul de mașini va crește din ce în ce mai mult.”
Din punct de vedere pur economic, nu ai nevoie să deții o mașină. Există mai multe costuri asociate cu aceasta, cum ar fi cele ce țin de asigurare sau întreținere, spune Lahav.
Folosirea mașinii pe distanțe mici, o altă problemă
Sorin Chiriță, City-manager în Primăria Municipiului București (PMB), dă un exemplu simplu:
„Sunt persoane care folosesc mașina de la Piața Romană până la Universitate.‟
Soluția la această problemă? Folosirea bicicletei și mersul pe jos, spune Chiriță. Un motiv pentru care măsura s-ar putea aplica în oraș este că Bucureștiul are o suprafață destul de redusă. Ceea ce înseamnă că bicicleta este un miloc de transport foarte eficient, a mai spus acesta.
Cercul vicios din trafic
Pe lângă numărul de mașini ridicat și folosirea acesteia pe distanțe mici, există un cerc vicios când vine vorba de probleme în trafic. Ion Dedu, Head of Project Management, Swarco, spune că există o legătură între numărul mare de mașini și inexistența unui sistem de transport metropolitan, care să fluidizeze intrările în oraș.
„Bucureștiul, ca și Timișoara și alte orașe din țară, are o presiune fantastică pe inelul exterior de circulație. În urmă cu patru ani, erau vreo 400.000 de mașini zilnic care tranzitau zona. Acum cifra sare de 500.000.”
Singura soluție pe care a indetificat-o acesta este trenul.
„Trenuri regionale, care prin intermodalitatea asigurată în gări – te duci cu mașina în gară, cu bicileta, o lași acolo și vii cu trenul – ar fi cel mai ușor mod de a rezova problema.”
Cei care încalcă legea, amendați, însă fără efect
Aurelian Călineață, comisar șef de serviciu în cadrul Brigăzii Ruteire București, spune că, atunci când vine vorba de sancțiunile în trafic, sunt foarte multe amenzi aplicate, de ordinul zecilor de mii.
„Însă, din nefericire, toate elementele negative care țin de infrastrctură, încurajează participanții la trafic să riște aceste amenzi.”
Centura Bucureștiului, proiectată pentru a fi tranzitată de 3.000 de autovehicule zilnic
Centura Bucureștiului înseamnă și nord și sud, spune Alexandru Șerbănescu, șeful departamentului de comunicare din CNAIR.
La ora actuală, capacitatea centurii este depășită. Centura a fost calculată să preia la un moment dat undeva la 3.000 de autovehicule zilnic.
În perioada verii, acesta spune că au existat situații când centura a preluat 30-40.000 de autovehicule zilnic. Prin comparație, A2 a fost proiectată pentru 15.000 de autovehicule pe zi, spune Șerbănescu.
Potrivit acestuia, în 2019, sectorul A2 – DN2 va fi definitivat și traficul se va realiza pe patru benzi în nordul Bucureștiului.
40 de stații de încărcare electrică pentru mașinile bucureștenilor, gata la anul
Potrivit lui Sorin Chiriță, city managerul PMB, bucureștenii vor putea folosi 40 de stații de încărcare electrică pentru mașini din primăvara anului viitor, când acestea vor fi finalizate.
Stațiile de încărcare electrică vor fi realizate prin Compania Municipală Energetică a capitalei.
Citește și: Gabriela Firea: 50.000 de rable înmatriculate în București în ultimele luni. Soluția – la guvern