La finalul săptămânii trecute, peste 30 de arhitecți, constructori sau simpli cetățeni au participat la un maraton de idei pe tema eco-mobilității în orașe. Timp de 24 de ore, au propus, au dezbătut și și-au prezentat proiectele în fața unui juriu de specialitate. Acum, speră ca autoritățile locale sau investitorii să preia și să implementeze cât mai multe dintre propuneri.
Totul s-a întâmplat în cadrul unui eveniment care are loc la nivel internațional. Se numește Climathon și este un maraton de idei dedicate stopării schimbărilor climatice. Anul acesta, s-a desfășurat aproape simultan în aproximativ 60 de orașe, de pe 6 continente.
În România, a avut loc în Timișoara și în București. Organizatorii au decis să dezbată pe tema soluțiilor de transport pentru orașe sustenabile. Iată ce au propus cele 6 echipe din capitală.
Un ghid pentru construcția infrastructurii de biciclete
Marian Ivan, din partea organizației Optar, a propus dezvoltarea unui ghid pentru constructori și administratori, care să funcționeze ca un normativ pentru proiectarea, realizarea și întreținerea unei infrastructuri pentru biciclete în România. Potrivit acestuia, un astfel de document este necesar mai ales pentru București, declarat cel mai congestionat oraș din Uniunea Europeană și aflat în procedură de ingringement pe poluarea aerului.
Conform prezentării, dacă am avea un transfer de doar 1% de la autoturism la biciclete, capitala ar avea cu 17.000 mai puține mașini. De asemenea, cetățenii ar face economii lunare de combustibil de 1.4 milioane de euro, iar autoritățile ar putea salva peste 880 de milioane de euro doar prevenind decesele cauzate de poluare. Iar asta nu este tot. Ar beneficia în primul rând șoferii, care ar fi mai puțini, dar și companiile – care ar avea angajați mai sănătoși, administrația – care ar putea scădea costurile cu infrstructura rutieră și investitorii – care ar beneficia de un mediu mai atractiv de dezvoltare.
O pasarelă pentru bicicliști, între Carol și Tineretului
Tot un proiect gândit în jurul infrstructurii pentru biciclete a propus și Horia Bejan, inițiatorul proiectului Rulmentul Verde.
Acesta a prezentat o pasarelă velo, care să unească Parcul Carol cu Parcul Tineretului. Proiectul ar conține un pod pentru biciclete și pietoni, o piațetă urbană de sticlă eco-friendly și două parcări subterane de 44.000 de metri pătrați.
Pentru implementarea lui, ar fi nevoie de o investiție de 11 milioane de euro. Costurile ar putea fi însă amortizate din veniturile realizate de parcări și prin închirierea unor spații comerciale în piațetă. În final, 200.000 de cetățeni ar avea la dispoziție 5 kilometri de traseu verde în condiții de maximă siguranță, într-o zonă în care nu există o alternativă sustenabilă de transport.
Stații de autobuz atractive și eco-friendly
Studenții de la Masteratul de Mobilitate Urbană al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” au realizat designul unei stații de autobuz verde și inteligentă, care ar funcționa ca un hub în punctele nodale din orașe.
Aceasta și-ar asigura energia cu ajutorul unor panouri fotovoltaice sau chiar tubine eoliene și ar colecta apa pluvială. Ar avea mobilier de odihnă realizat din materiale reciclabile și aparate de informare sau de eliberare de bilete. Ar fi de asemenea prevăzută cu tehnologii cu dinam, cu ajutorul cărora oamenii și-au putea încărca telefoanele mobile, pedalând pe biciclete sau mergând pe o bandă. Şi, nu în ultimul rând, ar fi prevăzută cu o parcare pentru biciclete, un punct de închiriere de biciclete și un mic punct comercial.
O astfel de stație ar putea costa între 13.000 și 25.000 de euro, în funcție de mărime. Designerii susțin însă că investiția ar putea fi amortizată în 2, respectiv 3 ani și jumătate și ar stimula cetățenii să opteze pentru transportul în comun, în detrimentul mașinilor proprii.
Trotuarele orașelor, redate cetățenilor
Provocarea realizării unui proiect de eco-mobilitate a fost acceptată și de Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri. Reprezentantul constructorilor, Cristian Onofrei, a propus o soluție pentru eliberarea trotuarelor de mașini, în vederea încurajării mersului pe jos.
Potrivit lui, primul pas pentru realizarea acestui obiectiv ar fi construirea de parcări pentru mașini. Apoi, autoritățile ar trebui să monteze stâlpi, care să împiedice mașinile să parcheze pe trotuar. Totodată, ar trebui să găsească strategii complementare pentru reducerea folosirii mașinii proprii.
Folosirea spațiilor părăsite în scopuri comunitare
Adrian Ibric și echipa sa de arhitecți au propus folosirea temporară a terenurilor părăsite din orașe. O idee de utilizare ar fi amenajarea de parcări sustenabile, cu acoperișuri fotovoltaice sau verzi, care să rezolve provizoriu problema parcării din orașe. O alta ar fi înverzirea sau decorarea gardurilor aflate la marginea proprietăților părăsite, garduri al căror aspect îi descurajează pe cetățeni să treacă pe lângă ele.
Inițiatorii cred că, prin astfel de măsuri, s-ar stimula mersul pe jos sau cu bicicleta, s-ar fluidiza traficul în zonele respective și s-ar crea spații verzi, cu rol educativ pentru populație. Pentru a încuraja crearea lor, autoritățile ar putea oferi deduceri de taxe proprietarilor și i-ar putea stimula pe investitori, prin creșterea valorii proprietății.
Parcări mai prietenoase pentru clienții supermarketurilor
Având experiența unei inițiative pentru calitate și responsabilitate în construcții (#better), arhitectul Florin Enache a sugerat o alternativă de amenajarea a parcărilor din centre comerciale sau supermarketuri. El a propus amenajarea locurilor de parcare pe un singur rând, ceea ce ar permite conducătorilor auto să intre cu fața pe o parte și să iasă tot cu fața pe cealaltă parte. Astfel, timpul necesar parcării s-ar reduce de la 9 la 4 secunde per mașină, ceea ce ar duce la scăderea emisiilor de dioxid de carbon cu 55%. De asemenea, soluția ar permite eliberarea rapidă a parcării în situații de urgență. În plus, ar permite clienților să ajungă mai ușor la portbagaj, având cărucioare de cumpărături cu ei.
Deși este cu 30% mai puțin eficientă în materie de utilizare a terenului disponibil, proiectul i-ar ajuta pe dezvoltatori să respecte reglementările referitoare la spațiile verzi ce trebuie asigurate și să crească gradul de satisfacție al clienților.
Ideile urmează să fie integrate pe platforma Climathon, alături de toate propunerile generate în timpul ediției din 2016. Inițiatorii speră ca autoritățile sau investitorii privați să le preia și să le implementeze, realizând astfel tranziția spre un oraș mai sustenabil.
