ONG-urile europene de mediu ClientEarth, Friends of the Earth Europe, Food & Water Action Europe și CEE Bankwatch Network cheamă în instanță Comisia Europeană (CE) pentru a revizui sprijinului acordat din fonduri europene pentru 30 de proiecte de gaze fosile. Organizațiile susțin că CE garantează acestor proiecte devastatoare climă un statut prioritar, în contradicție cu obligațiile sale legale.
O dată la doi ani, Comisia UE întocmește o listă a proiectelor energetice de interes comun (PIC), considerate benefice întregului bloc comunitar. Proiectele de infrastructură de pe această listă obțin mai rapid aprobări și acces la fondurile europene.
Miliarde de euro vor fi blocate în 30 de proiecte majore de infrastructură de gaze, cum ar fi conducta EastMed – o conductă de gaz de 7 miliarde de euro și 1.900 km, care va conecta zăcămintele de gaze offshore din estul Mediteranei din Israel și Cipru cu Italia, prin Grecia.
În România, cel mai mare proiect de gaze fosile de pe lista PIC este gazoductul BRUA – planificat să facă legătura între Coridorul Sudic de Gaze și țările din Europa Centrală și de Est, dar și să transporte gaze din rezervele României de la Marea Neagră. Prima fază a proiectului este finalizată și a fost deja finanțată de Uniunea Europeană cu 179,3 milioane euro, de BERD cu 60 milioane euro și de BEI cu 100 milioane euro. Costul total al proiectului este estimat la aproape jumătate de miliard de euro. A doua fază se așteaptă să fie finalizată în 2024 cu 74,5 milioane euro. Conducta a fost construită în perimetrul unor zone naturale protejate, după modificări abuzive ale legislației mediului.
Organizațiile de mediu au demara acțiunea legală printr-o cerere de reexaminare internă – un mecanism adoptat anul trecut după o reformă a accesului la justiție. Cele patru organizații solicită Comisiei Europene să-și revizuiască decizia de aprobare a listei PIC prin care a acordat statut prioritar pentru 30 de proiecte de gaze. Dacă Comisia refuză să-și modifice decizia, organizațiile vor putea cere Curții de Justiție a UE să se pronunțe.
„Această listă este un bilet VIP în Europa pentru gazele fosile, când ar trebui să începem de fapt să vorbim de eliminarea lor treptată. Comisia nu a luat în considerare impactul emisiilor de metan provenite din infrastructura de gaze – în ciuda dovezilor că acestea sunt substanțiale. Acest lucru intră în conflict direct cu legile UE privind clima și cu obligațiile sale legate de Acordul de la Paris”, a declarat Guillermo Ramo, avocat ClientEarth.
Metanul este principalul component al gazelor fosile și are un potențial de încălzire globală de peste 86 de ori mai mare decât al dioxidului de carbon în primii 20 de ani. Totuși, impactul acestuia nu este luat în considerare la planificarea infrastructurii de gaze.
Organizațiile de mediu susțin că decizia UE de a sprijini proiecte noi de gaze fosile pune în pericol obiectivele UE în domeniul climei și energiei. Experții au spus clar că dacă vrem să limităm încălzirea globală la 1,5 °C nu ar mai trebui deschise zăcăminte noi de gaze și petrol sau construită infrastructură aferentă. Lista vine și în contextul în care Europa se confruntă cu o criză a prețului gazului, cauzată parțial de dependența excesivă de gaze.
Cu toate acestea, strategia REPower EU propusă de Comisia Europeană va mobiliza alte 10 miliarde de euro pentru noi proiecte de gaze fosile.
Unele studii arată că UE poate opri importurile de gaze fosile complet până în 2025 – cu doi ani mai devreme decât ținta actuală a Comisiei (2027) – fără să construiască infrastructură nouă de gaze sau să amâne eliminarea treptată a cărbunelui.
Comisia Europeană are la dispoziție 22 de săptămâni să răspundă solicitării. Rezultatul final ar putea fi o hotărâre judecătorească care să clarifice dacă UE ar trebui să țină cont de impactul infrastructurii asupra climei.
