Magistrala de metrou M4 din București se va extinde conectând Gara de Nord de Gara Progresul. Noua secțiune va adăuga aproape 12 kilometri de traseu, 13 stații noi și un depou suprateran. Valoarea totală a proiectului este estimată la 3,4 miliarde de euro.
Ministerul Transporturilor a avizat extinderea Magistralei 4 de metrou, o investiție esențială pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport public din București.
Noul tronson, care va lega Gara de Nord de Gara Progresul, se va întinde pe 11,94 km și va include 13 stații de metrou noi, plus un depou supra-teran la Progresul.
Proiectul are o valoare estimată de 3,43 miliarde de euro și va beneficia de fonduri europene nerambursabile, precum și de contribuții din bugetul de stat.
Durata de execuție a acestui proiect este de aproximativ 4 ani și 2 luni, iar finalizarea este programată pentru 2029.
„Au fost avizați în Consiliul tehnico-economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii indicatorii tehnico-economici necesari pentru extinderea Magistralei 4 de metrou între Gara de Nord și Gara Progresul”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
Un proiect pentru București și Ilfov
Potrivit declarațiilor secretarului de stat, Irinel Ionel Scriosteanu, metroul și trenul metropolitan vor deveni coloana vertebrală a transportului public din regiunea București-Ilfov, iar această extindere face parte dintr-o viziune mai largă: „Integrate cu restul sistemului de transport metropolitan, reprezintă singura soluție pentru rezolvarea traficului în regiounea București – Ilfov, dublate de dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar.”
„Metroul şi trenul metropolitan trebuie să devină coloana vertebrală a infrastructurii de transport public”, a subliniat ministrul pe rețelele de socializare.
În acest sens, extinderea M4 este parte integrantă a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, care vizează nu doar reducerea congestionării traficului, dar și susținerea unei mobilități durabile în oraș și în regiunile adiacente.
Implementarea acestui proiect se va face în parteneriat cu autoritățile locale din regiunea București-Ilfov, inclusiv Consiliul Județean Ilfov și Primăria Sectorului 4.

Noile stații și depoul supra-teran la Progresul
Tronsonul extins va include stațiile: Ştirbei Vodă, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Uranus, George Rozorea, Chirigiu, Filaret, Eroii Revoluţiei 2, George Bacovia, Toporași, Nicolae Cajal, Luică, Giurgiului și Progresul, iar legătura cu magistralele existente se va face în staţia Gara de Nord 2.
În plus, va fi construit un depou suprateran la Progresul, care va sprijini operarea noii secţiuni.
„Va fi o linie care va ieși în Ilfov, la Jilava, acolo se va face joncțiunea cu trenul care vine de la Giurgiu. Vom avea o axă nord-sud care va începe de la Giurgiu – tren – metrou, până la aeroportul Otopeni,” subliniază Scrioșteanu.
Investiții și provocări
Valoarea totală a investiției pentru extinderea M4 este de 3,43 miliarde de euro, iar sursele de finanțare vor include fonduri europene nerambursabile, bugetul de stat și alte surse legal constituite.
La licitația pentru proiectare și execuție, lansată de Primăria Sectorului 4, autoritatea contractantă, au fost depuse trei oferte ale unor asocieri constituite din 56 de societăți comerciale, împărțite pe două loturi:
- Gara de Nord 2 – Eroii Revoluției
- Eroii Revoluției – Gara Progresul.
Pentru tronsonul 1 (Gara de Nord – Eroii Revoluției 2), au depus oferte două asocieri – una condusă de compania turcească Gülermak și alta condusă de Dogus Insaat Ve Ticaret.
Tronsonul 2 (Eroii Revoluției – Gara Progresul) va fi realizat de o asociere condusă de Construcții Erbașu.
Licitația include nu doar construcția traseului și a stațiilor, dar și finisaje, echipamente și achiziționarea de trenuri noi.
În ceea ce privește execuția, tronsonul 1 va avea o lungime de aproximativ 6,38 km, 7 stații și 7 interstații. Acesta va include și stația Gara de Nord, aflată în funcțiune.
Tronsonul 2 va include 4,5 km de traseu pentru călători, plus 1,1 km pentru legătura cu depoul Progresul. Acesta va avea 6 stații, 7 interstații și un depou suprateran nou construit.
De asemenea, extinderea M4 presupune un parteneriat strâns între autoritățile locale și companiile contractante, iar succesul proiectului depinde de colaborarea acestora pentru a respecta termenele și bugetul alocat.
Irinel Ionel Scriosteanu a subliniat că „implementarea acestuia va avea loc în parteneriat cu autoritățile publice locale din regiunea Bucureşti-Ilfov.”
Impactul de mediu
Construcția unei magistrale de metrou poate avea un impact semnificativ asupra mediului, în special în timpul fazelor de excavație și construcție.
Pe de o parte, proiectul poate duce la poluarea aerului și zgomot, din cauza utilizării echipamentelor grele, a vehiculelor de transport și a lucrărilor de betonare.
În plus, excavațiile pot perturba ecosistemele locale, având efecte asupra solurilor și apei subterane, iar riscul de contaminare a apelor de suprafață poate fi ridicat în cazul în care gestionarea deșeurilor și a substanțelor chimice nu este corectă.
De asemenea, construcția poate duce la desființarea unor habitate naturale sau la modificarea fluxurilor de apă, afectând biodiversitatea din zonă.
Pe termen lung, însă, metroul poate contribui la reducerea emisiilor de CO2 prin promovarea transportului public și reducerea numărului de mașini pe drumuri, având un impact pozitiv asupra calității aerului și asupra decongestionării traficului.
Potrivit raportului privind impactul de mediu întocmit de Metrorex, pentru diminuarea impactului de mediu în timpul construcției magistralei de metrou, au fost propuse mai multe măsuri esențiale, printre care:
- Alegerea locurilor de construcție a organizațiilor de șantier pentru a nu afecta mediul natural sau sănătatea umană.
- Evitarea riscurilor precum emisiile atmosferice, accidentele de trafic și evacuarea accidentală de materiale în cursurile de apă.
- Reducerea zgomotului și ocuparea unui minim de teren pentru protejarea suprafețelor deja utilizate.
- În cazul în care șantierele nu sunt racordate la rețeaua de canalizare urbană, se va proiecta un sistem propriu pentru colectarea și epurarea apelor uzate și a apelor meteorice.
- Instalarea unui sistem de epurare de tip bazine vidanjabile sau stație monobloc pentru respectarea standardelor de protecție a apelor.
- Etanșarea rezervoarelor de combustibili și carburanti pentru a preveni scurgerile.
- Depozitarea materialelor poluante în locuri protejate, acoperite.
- Verificarea conductelor prin teste de presiune pentru a preveni scurgerile.
- Utilizarea substanțelor toxice numai după obținerea aprobărilor legale.
- Depozitarea substanțelor inflamabile/explozive conform normelor stricte.
- Manipularea combustibililor pentru a preveni scurgerile și contaminarea solului.
- Manipularea materialelor pentru a preveni dizolvarea lor în apa de precipitații.
- Înlocuirea foselor cu toalete ecologice pentru reducerea impactului asupra mediului.
- Orice lucrare care ar putea afecta dinamica apelor va fi realizată doar cu avizul autorităților competente.
Legătura între magistrale și sistemul de transport metropolitan
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor a mai adăugat că lucrările la secțiunea de metrou care leagă zona Băneasa de Piața Chibrit sunt în plină desfășurare, cu un procent de execuție de 24% până la stația Tokyo, în zona comercială Băneasa.
El a anunțat că, până la sfârșitul lunii, va începe transportul pieselor necesare pentru primul utilaj TBM [Utilajul pentru forat tuneluri, n.red.] care va intra în subteran.
„La sfârșitul lunii martie, se dă startul forării primului tunel, galeria dinspre Băneasa spre Piața Chibrit, iar după o lună, în aprilie, va intra și al doilea utilaj, tot cu forare spre Piața Chibrit”, a transmis acesta.
Potrivit unor surse, extinderea rețelei de metrou din București face parte dintr-o viziune strategică pe termen lung, axată pe dezvoltarea unei legături nord-sud între zonele cheie ale capitalei.
Astfel, Magistrala 4 (M4) se va conecta cu Magistrala 6 (M6), care se află deja în construcție spre Otopeni.
La finalul lucrărilor, cele două magistrale vor împărți un trunchi comun, așa cum se întâmplă și cu M1 și M3, care au o secțiune comună între stațiile Nicolae Grigorescu și Eroilor.
Noua structură va include două trasee: M4 Gara Progresul – Străulești și M6 Gara Progresul – Aeroportul Otopeni.
Trunchiul comun va fi între stațiile Gara Progresul și 1 Mai.
În perspectiva dezvoltării viitoare a infrastructurii, se preconizează construirea aeroportului București Sud, iar Magistrala M4/M6 se va prelungi, cel mai probabil suprateran, până la acest aeroport, similar cu soluția implementată la capătul M2 dinspre Berceni.
Astfel, se va realiza o legătură directă între cele trei aeroporturi din București (Otopeni, Băneasa și viitorul aeroport București Sud) și două gări importante, Gara de Nord și Gara Progresul.
De asemenea, există planuri pentru extinderea rețelei și în nord, cu M6 care ar ajunge până la terminalul viitorului aeroport Otopeni și M4 care s-ar extinde până la Mogoșoaia.
Vezi aici companiile înscrise la licitație.
#metroubucuresti #transporturban #infrastructura #magistrala4 #mobilitatedurabila #extinderemetrou #dezvoltareurbana #citydevelopment #publictransport #sustainablemobility