În curând, e posibil ca jumătate din carnea, fructele și legumele pe care le găsim pe rafturile supermarketurilor și a magazinelor de cartier să provină din producție locală. Deocamdată, este doar o propunere de lege adoptată de Senat. Pentru a intra în vigoare, ea trebuie aprobată și de Camera Deputaților.
Senatul a adoptat ieri un proiect de lege care prevede că toate magazinele alimentare ar trebui să vândă carne, fructe și legume produse local, în proporție de cel puțin 51%. Excepție ar face lunile de iarnă (decembrie – februarie), în care 70% din produsele de pe rafturi ar putea fi de import.
Proiectul prevede amenzi de la 25.000 de lei la 50.000 de lei pentru cei care nu vor respecta legea.
76 de senatori au votat pentru adoptarea acesteia și 4 s-au abținut. Pentru a intra în vigoare, ea trebuie adoptată și de Camera Deputaților, camera decizională în acest caz. Măsurile ar urma să fie aplicate după 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
Cine a propus proiectul și cum îl justifică
Proiectul îi aparține senatorului PSD Ovidiu Donțu, care a depus o primă propunere pentru completarea Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, în luna martie 2015.
În expunerea de motive, senatorul Ovidiu Donțu menționa:
Consider că un produs românesc din categoriile menționate, certificat sanitar, conferă un plus de garanție pentru clientul care caută un produs proaspăt, cât mai natural, și pentru care, faptul că provine din țara sa, consitutie un criteriu în plus în alegerile făcute.
Astfel, se va stimula producția, se vor putea crea locuri de muncă, vor crește încasările la buget și cetățeanul va ști că va găsi tot timpul în hipermarket, de exemplu, un măr românesc și nu doar unele aduse din import.
După depunerea proiectului, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, în care a precizat:
[S]timularea consumului produselor fabricate pe teritoriul național ar conduce la o discriminare între produsele fabricate în România de către producători cu capital străin și cele autohtone, iar referirea la comercianții de tip cash&carry, supermagazin sau hipermagazin poate fi discriminatorie față de alte categorii de comercianți, respectiv magazine de tip discounter, de proximitate, chiosc etc.
Cu toate acestea, Senatul l-a aprobat ieri, cu mici modificări.
Modificările aduse față de propunerea inițială
Spre deosebire de propunerea inițială, în varianta votată ieri de parlamentari se precizează că măsurile vor fi aplicate tuturor magazinelor alimentare, nu doar asupra supermarketurilor, cum era inițial. În plus, sintagma „producție românească” a fost înlocuită cu formularea „produse […] provenite din lanțul alimentar scurt, așa cum este definit în Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene”.
Un lanț alimentar scurt este definit ca „un lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători și consumatori”.