În Uniunea Europeană s-a a dat undă verde slăbirii protecției lupului, iar Ursula von der Leyen a ieșit din această confruntare cu o victorie politică de calibru. ONG-urile de mediu au fost lăsate să urle la lună, iar decizia spune multe despre cum funcționează politica la Strasbourg și la Bruxelles.
Comitetul Convenției de la Berna al Consiliului Europei a adoptat o propunere a Uniunii Europene de modificare a statutului de protecție al lupului (Canis lupus) de la „specie de faună STRICT protejată” (Anexa II) la „specie de faună protejată” (Anexa III).
Documentul modifică Anexele II și III ale Convenției de la Berna, care vizează trecerea lupului (Canis lupus) din Anexa II, ce garantează protecție strictă, în Anexa III, ce permite o gestionare mai permisivă a speciilor protejate. Propunerea a fost înaintată de Comisia Europeană și justificată prin nevoia de a găsi un echilibru între conservarea speciei și gestionarea conflictelor generate de creșterea populației de lupi în unele regiuni europene.
De fapt, decizia dezvăluie adevărata față a politicii instituțiilor europene: un joc complex al intereselor, în care prioritățile sunt calibrate mai degrabă pe echilibrul puterii decât pe protejarea biodiversității.
WWF și alte sute de organizații de mediu au ridicat steagul roșu, spunând că această măsură ar putea avea consecințe grave pentru biodiversitate. Și, sincer, când vezi că un carnivor iconic pentru Europa, care joacă un rol crucial în ecosistem, primește un statut mai „permisiv,” e greu să nu-ți pui întrebări. Dar politica nu înseamnă doar idealuri; înseamnă compromisuri.
În cazul acesta, compromisul a fost între conservarea speciei și răspunsul la plângerile fermierilor, care și-au văzut animalele domestice atacate. Și, să nu uităm, acest „compromis” are și o latură personală: atacul unui lup asupra poneilor Ursulei von der Leyen din Germania a transformat conflictul om-lup într-o problemă la propriu „în curtea ei.”
Prin acest vot, statele membre UE au ignorat apelurile a peste 300 de organizații ale societății civile, ale Inițiativei pentru Mari Carnivore din Europa și ale sutelor de mii de cetățeni care au cerut acțiuni bazate pe știință pentru a promova coexistența cu marii prădători. În schimb, ele au susținut decizii motivate politic, aparent influențate de motive personale, cum ar fi cazul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, al cărei ponei a fost ucis de un lup în 2022, se arată într-un comunicat semnat de ONG-urile de mediu.
Decizia permite o gestionare mai flexibilă a populațiilor de lupi, oferind autorităților naționale posibilitatea de a emite ordine de eliminare în cazuri de conflict cu animalele domestice. Lupii au beneficiat de protecție strictă conform Convenției de la Berna și Directivei Habitate a UE, dar retrogradarea lor la un statut mai permisiv în Anexa III a Convenției de la Berna ar permite măsuri mai directe împotriva exemplarelor problematice.
Lupii nu au fost singurii prinși la mijloc. Decizia reflectă una dintre cele mai mari provocări ale UE: cum să împaci interesele economice ale statelor membre cu obiectivele ambițioase de mediu. Pe de o parte, lupii sunt prădători de top care mențin sănătatea ecosistemelor. Pe de altă parte, pentru fermieri, aceștia sunt o amenințare reală. Și astfel, asistăm la o confruntare între idealurile ecologice și realitățile socio-economice.
Decizia de retrogradare a protecției lupului ne arată că, uneori, pentru a avansa, UE trebuie să facă pași laterali sau chiar înapoi. Este un dans complicat, în care fiecare pas are consecințe – ecologice, sociale și politice.
Lupul va deveni un simbol al capacității UE de a găsi soluții „flexibile.” Dar întrebarea rămâne: flexibilitate pentru cine? Pentru comunitățile rurale? Pentru politicienii care urmăresc voturi? Sau pentru o coexistență reală între oameni și faună?
Deocamdată, decizia a reușit să polarizeze opinia publică și să aducă în prim-plan tensiunea dintre protecția mediului și interesele economice. Pe termen lung, rămâne de văzut dacă această decizie va fi considerată un compromis pragmatic sau o lovitură majoră pentru conservarea naturii. Cert este că, în politica europeană, lupii adevărați sunt adesea îmbrăcați în piele de oaie.
Modificarea va intra în vigoare peste trei luni, cu excepția cazului în care cel puțin o treime dintre părțile la Convenția de la Berna a Consiliului Europei (17) se opun, caz în care decizia nu va intra în vigoare. Dacă mai puțin de o treime dintre părți se opun, decizia va intra în vigoare doar pentru Părțile care nu au formulat obiecții.
Istoria unei decizii feroce: Cum și-a înfipt colții intersul personal în beregata lupilor
Consiliul European a aprobat pe 25 septembrie o propunere controversată a Comisiei Europene de reducere a statutului de protecție al lupului (Canis lupus), un carnivor emblematic pentru biodiversitatea europeană. Decizia, obținută printr-o majoritate calificată a statelor membre, marchează o victorie politică notabilă pentru președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, care a susținut personal această inițiativă de la anunțarea ei în urmă cu un an.
Von der Leyen a făcut din această propunere un punct central al agendei politice a familiei sale politice, Partidul Popular European (PPE), în timpul alegerilor europene din acest an. Susținerea sa fermă și negocierile intense au culminat cu sprijinul decisiv al Germaniei, care și-a schimbat poziția de la abținere la susținere în ultimul moment. Această schimbare a fost crucială pentru obținerea unei majorități calificate în cadrul Consiliului UE, deschizând calea pentru aprobarea propunerii.
Poziția fermă a Ursulei von der Leyen a fost parțial influențată de un incident personal, în care un lup a ucis poneii din gospodăria sa din Germania. Acest eveniment a adus în prim-plan tensiunile dintre conservarea speciilor și interesele sociale și economice ale comunităților rurale. Germania, care inițial s-a abținut, a susținut propunerea după negocieri intense, contribuind decisiv la obținerea majorității necesare.
Lupul, victima politicului: când UE își sapă singură tranșeele conservării
Propunerea Comisiei Europene de a reduce protecția lupului a stârnit critici dure din partea a peste 300 de organizații de mediu, inclusiv WWF, și a atras sprijinul a peste 300.000 de cetățeni europeni, care consideră măsura un regres pentru biodiversitatea europeană. Criticii denunță lipsa unei baze științifice și avertizează asupra riscurilor ecologice și politice grave asociate acestei decizii.
Reprezentanți ai WWF și Friends of the Earth Europe au evidențiat trei aspecte esențiale care subliniază natura problematică a inițiativei:
- Lipsa justificării științifice
Analizele științifice publicate de Comisia Europeană în paralel cu propunerea contrazic fundamentul acesteia. Studiile arată că prioritizarea măsurilor preventive, precum gardurile electrice și câinii de pază, este soluția optimă pentru coexistența pașnică între lupi și activitățile umane, nu vânătoarea sau reducerea protecției. În plus, datele actuale indică faptul că lupul rămâne vulnerabil sau aproape amenințat în șase dintre cele nouă regiuni biogeografice ale Europei. Propunerea Comisiei ignoră aceste concluzii și promovează o abordare care nu reflectă starea reală a conservării speciei. - Distragerea atenției de la soluțiile reale
ONG-urile au subliniat că măsurile letale, precum vânătoarea, nu doar că sunt ineficiente, ci pot agrava problemele. Eliminarea membrilor unei haite destabilizează structura socială a lupilor, reducând eficiența lor în a vâna prăzi sălbatice și crescând probabilitatea ca aceștia să atace animale domestice neprotejate. Exemple din Elveția și Spania demonstrează că vânătoarea a dus la creșterea problemelor, nu la soluționarea lor. Mai mult, investițiile în măsuri preventive, precum câinii de pază și gardurile electrice, au arătat rezultate pozitive și ar trebui să fie prioritatea în gestionarea conflictelor dintre lupi și oameni. Cu toate acestea, decizia propusă ignoră aceste soluții și pune în pericol atât fermierii, cât și lupii. - Subminarea eforturilor de conservare
ONG-urile consideră că propunerea Comisiei constituie un regres semnificativ pentru conservarea naturii în Europa. După decenii de eforturi pentru refacerea populației de lupi, această măsură ar trimite un semnal periculos despre angajamentul UE față de biodiversitate. Este un mesaj ipocrit, subliniază organizațiile, în condițiile în care UE cere altor regiuni să conserve specii precum tigrii sau elefanții, dar nu poate asigura coexistența pașnică cu lupii. De asemenea, decizia ar crea un precedent negativ, sugerând că politicile de conservare pot fi ajustate pentru a răspunde presiunilor politice, nu dovezilor științifice. - Efectele asupra altor politici de mediu
ONG-urile avertizează că această decizie riscă să aibă efecte de domino asupra altor specii și asupra cadrului legislativ de protecție a naturii. Comisia a anunțat deja că, dacă propunerea va fi adoptată la nivelul Convenției de la Berna, va iniția modificări similare în Directiva Habitate. Aceasta ar permite nu doar gestionarea prin vânătoare a lupului, ci ar putea deschide calea pentru relaxarea protecției altor specii. Într-un context politic deja tensionat, astfel de modificări ar putea compromite și mai mult eforturile de conservare și ar slăbi încrederea în politicile UE bazate pe știință.
Implicații politice și ecologice pe termen lung
Propunerea de retrogradare a stutului de specie strict protejată a fost salutată de fermieri și comunitățile rurale, care se confruntă cu pierderi cauzate de lupii care atacă animalele domestice.
În prezent, UE numără aproximativ 20.300 de lupi, populația fiind concentrată în regiunile montane și pădurile izolate. În România, lupii sunt încă relativ bine reprezentați, cu o populație estimată la 3.000 de exemplare, concentrată în Munții Carpați. Totuși, fenomenul hibridizării dintre lupi și câini reprezintă o amenințare emergentă, care ar putea afecta diversitatea genetică a speciei.
Conform estimărilor oficiale, populația de lupi din România este cuprinsă între 2.500 și 3.000 de exemplare. Aceste cifre au fost raportate către Comisia Europeană în anul 2019. Este important de menționat că aceste estimări nu au fost realizate prin metode științifice riguroase de monitorizare, ceea ce poate afecta precizia datelor. De asemenea, un studiu genetic realizat de Fundația Conservation Carpathia pe o suprafață de 1.400 km² din Carpații Meridionali, a identificat 47 de lupi și un hibrid între lup și câine, împărțiți în șase haite.
Lupul este o specie emblematică a faunei sălbatice europene, cu o istorie marcată de declinuri semnificative în perioada secolelor XVIII-XIX, ca urmare a persecuțiilor directe, pierderii habitatului și a fragmentării teritoriale. Totuși, datorită măsurilor de protecție introduse începând cu anii 1970, populațiile de lupi au început să se refacă. În prezent, lupii sunt prezenți în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Irlandei, Ciprului și Maltei. Estimările indică o populație totală de aproximativ 20.300 de exemplare, deși monitorizarea și raportarea variază semnificativ între state.
În ceea ce privește atacurile lupilor asupra animalelor domestice, raportul indică o medie anuală de 65.500 animale atacate în întreaga Uniune Europeană, majoritatea fiind oi (73%), urmate de bovine (19%) și cai/măgari (6%). Cele mai multe daune sunt raportate în Spania, Franța și Italia, fiecare înregistrând între 10.000 și 14.000 de cazuri anual.
Reacții ale experților și organizațiilor de mediu:
Florencia Sanchez Acosta (European Environmental Bureau):
„Această decizie subminează guvernanța de mediu europeană și reduce credibilitatea politicii UE în materie de mediu ca fiind bazată pe dovezi științifice. Europenii au nevoie de mecanisme solide de aplicare a protecției mediului, nu de un sistem fragil care favorizează incertitudinea juridică și ignoră știința.”Sabien Leemans (WWF European Policy Office):
„Reducerea statutului de protecție a unei specii pentru câștiguri politice, împotriva dovezilor științifice, pune în pericol decenii de eforturi de conservare. Este foarte probabil ca acum Comisia Europeană să propună aceeași modificare pentru Directiva Habitate, ceea ce ar putea avea consecințe negative mult dincolo de cazul lupului. Vom monitoriza îndeaproape acest proces și vom cere decidenților să readucă știința în centrul dezbaterilor.”Sofie Ruysschaert (BirdLife Europe and Central Asia):
„Privarea lupilor de protecția strictă riscă să anuleze progresele realizate în decenii de conservare europeană. În loc să investească în măsuri bazate pe știință pentru coexistența între oameni și faună sălbatică, liderii au ales o narațiune politică ce transformă fauna în țap ispășitor pentru problemele societății. Această decizie nu va rezolva provocările cu care se confruntă comunitățile rurale, dar creează un precedent periculos: populismul triumfând asupra științei.”Marta Klimkiewicz (ClientEarth):
„Această decizie este un permis internațional de a împușca lupi, acordat în mod elegant. Nu este doar o condamnare la moarte pentru mulți lupi, ci și o amenințare la adresa altor specii protejate din Europa. Eliminarea garanțiilor cruciale oferite de Convenția de la Berna pavează calea pentru subminarea fundamentelor conservării naturii în UE și pentru erodarea protecției speciilor. Decidenții susțin că măsura este bazată pe știință și va reduce conflictele dintre oameni și lupi, dar niciuna dintre aceste afirmații nu este adevărată.”
