Lungul drum al textilelor spre reciclare: Cum s-au pregătit autoritățile pentru colectarea obligatorie?

Cu toții cunoaștem imaginile cu munți de deșeuri de pe marginea drumurilor, multe dintre ele haine sau pantofi vechi, pe care le vedem din tren, mașină sau ne sunt prezentate în reportajele televizate. Noile cerințe legislative ne impun însă să colectăm separat textilele. Am încercat să aruncăm o privire de ansamblu asupra stadiului în care suntem acum, la aproape patru săptămâni de când toate autoritățile din țară ar fi trebuit să demareze acțiuni de colectare.

Legislația privind regimul deșeurilor arată că până la data de 1 ianuarie 2025, producătorii și deținătorii de deșeuri din România sunt obligați să colecteze separat și textilele, nu doar deșeurile reciclabile din sticlă, plastic și metal, hârtie și carton.

În primul rând, ar trebui să clarificăm faptul că nu tot ce înseamnă „textil” care nu ne mai folosește este și deșeu. Scopul principal este acela de a refolosi produsele și a le împiedica în măsura în care se poate că ajungă la incinerare sau la groapă.

Asta înseamnă că hainele și încălțămintea pe care nu le mai folosim pot fi, în primul rând donate. Multe instituții din București și din țară, dar și organizații au făcut pași în acest sens. Strângerea produselor are un scop dublu: împiedicarea generării de deșeuri și ajutarea persoanelor defavorizate. Multe dintre ele sunt dedicate copiilor, sunt în stare perfectă și abia așteaptă să își găsească noi utilizatori.

O parte din direcțiile de asistență socială și autoritățile locale din țară, eventual în parteneriate cu alte organizații le strâng aceste produse în scop caritabil de ani de zile.

Oradea

Orădenii au la dispoziție o sută de recipiente de colectare tip container pe care cei interesați îi pot găsi pe hartă.

Primăria Oradea a răspuns pentru Green Report că, în cursul anului 2024, din cele 100 de puncte din municipiul Oradea au fost colectate 535.872 kg de deșeuri textile. Ele sunt supuse apoi unor proceduri de sortare, refolosire, reciclare și, în ultimă fază, de eliminare. Prestatorii care asigură colectarea și transportul separat al deșeurilor textile din spațiile publice din municipiul Oradea au obligația să încheie contracte cu operatorii în vederea reciclării sau neutralizării acestora.

Cetățenii din municipiul Oradea au fost informați despre colectarea și transportul separat al deșeurilor textile prin comunicate de presă transmise către mass-media locală și prin întâlniri efectuate în teren între reprezentanții municipalității și cetățeni/reprezentanți ai asociațiilor de proprietari.

Deșeurile textilele se colectează și în cele două Puncte de Colectare Separată din Oradea – Thurzo Sandor (2017) și Uzinelor (2019), potrivit Grupului RER. Din 2023, în aceste două puncte de colectare sunt dechise și patru containere destinate donării acestora pentru cazuri sociale și familii vulnerabile, în urma unui parteneriat cu Asociația Filantropia Oradea.

Potrivit RER Vest, deșeurile textile se ridică trimestrial încă de la jumătatea lui 2024, chiar și în zona metropolitană a municipiului Oradea. Acestea se ridică de la limita de proprietate, cu condiția să fie depozitate în saci transparenți. Generatorii din Zona Metropolitană Oradea 1B au la dispoziție și cele 5 Centre cu Aport Voluntar, care pun la dispozița localnicilor arondați, containere pentru depozitarea deșeurilor textile.

Craiova

Și în Municipiul Craiova au fost amplasate 44 de containere în 22 de locații, potrivit răspunsului venit de la autoritățile locale pentru Green Report. Lista locațiilor o puteți vizualiza pe site-ul Primăriei Craiova. Autoritățile spun că în containere se pot depune articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, perdele, draperii, pături, pilote, perne, lenjerii de pat etc.

În anul 2023 au fost colectate 300,7 tone, iar în anul 2024 au fost colectate aproximativ 400 de tone. Deșeurile sunt preluate de către EUROTEX SH SRL partener autorizat, care se va ocupa de sortarea, igienizarea, repararea și transformarea țesăturilor în produse reutilizabile, ca, de exemplu, lavetele de curățenie. Ele pot ajunge însă să fie și „valorificate energetic”. Adică la incinerator, una dintre variantele mai puțin dorite.

În 2022, a fost aprobat un protocol de colaborare încheiat între Municipiul Craiova și Eurotex SH SRL în vederea amplasării, pe domeniul public a containerelor de colectare deșeuri textile – îmbrăcăminte și încălțăminte și operarea acestora.

UAT-ul a făcut și o campanie de informare. Informațiile privind această activitate au fost transmise către presa scrisă, postate pe rețelele de socializare și pe site-ul Primăriei Municipiului Craiova.

Timișoara

Corecție la varianta inițială: Potrivit unui acord de colaborare între municipiul Timisoara și CVS Recycling SRL, acest operator se angajează să amplaseze în Timișoara cinci containere

cu capacitatea de 2mc fiecare, destinate colectării articolelor textile uzate. Primăria spune însă că din cauza unor întârzieri ale furnizorului, ele vor fi amplasate în cursul lui februarie.

Consiliul Local a aprobat anul trecut încheierea unui acord de colaborare între municipiul Timisoara și CVS Recycling SRL, în vederea colectării deșeurilor textile de la populație, în scopul reciclării.

Chiar și în prezent, în Timișoara sunt amplasate 22 de containere, care aparțin Federației Caritas a Diecezei Timișoara, destinate colectării articolelor de îmbrăcăminte uzate și a altor produse textile de la populație, în scopul reutilizării.

În orașul bănățean, operatorul de salubritate RETIM este obligat să asigure colectarea separată cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă. Până la data de 1 ianuarie 2025, ar fi trebuit să se stabilească și pentru textile din deșeurile municipale, dacă gestionarea acestor deșeuri se face în cadrul unui singur contract de delegare a serviciului de salubrizare sau pe mai multe tipuri de materiale/contract/contracte distincte pentru toate tipurile de materiale/pe tip de material și să organizeze atribuirea conform deciziei luate.

Brașov

La data prezentei nu sunt amplasate pe domeniul public brașovean puncte de colectare a deșeurilor textile. Nici nu a fost încheiat niciun contract cu un operator de salubrizare pentru reciclarea sau incinerarea textilelor. Nu a fost realizată o campanie de informare a cetățenilor cu privire la reciclarea articolelor textile.

Printr-o hotărâre a Consiliului Local din 2018 au fost date în folosință gratuită pentru o perioadă de 5 ani, 28 de locații aparținând domeniului public al Municipiului Brașov către Asociația Caritas Mitropolitan Greco – Catolic Blaj, pentru amplasarea de containere de îmbrăcăminte și încălțăminte uzată, act care nu a mai fost prelungit. În cursul anului 2024 aceste containere au fost mutate de pe domeniul public în curtea unor biserici din oraș.

Primăria mai spune însă că nu deține informații cu privire la cantitatea de îmbrăcăminte și încălțăminte uzată colectată de Asociația Caritas Mitropolitan Greco – Catolic Blaj.

Arad

Deșeurile textile se colectează gratuit și Arad, potrivit informațiilor primite de la grupul RER, din care și salubristul din oraș – RETIM – face parte.

Pe de o parte colectarea se face prin aport voluntar – predarea acestora la puncte fixe, conform unui program prestabilit, iar ele sunt transportate către operatori autorizați în vederea reutilizării sau reciclării. Totul se desfășoară în colaborare cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor Județul Arad (ADISIGD Arad).

București

Colectarea deșeurilor textile din București revine primăriilor de sector. În afară de cea a Sectorului 1 și cea a Sectorului 3, celelalte autorități de sector nu au răspuns încă la solicitarea de informații a Green Report, însă vom actualiza articolul pe măsură ce acestea vor trimite răspunsuri.

Totuși, în Capitală, Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB) a pornit imediat după pandemie un serviciu prin care colectează haine, jucării și alte produse pentru copii în cadrul unui serviciu care are o componentă de mediu, dar și una socială. Centrul se numește „Bebe de București are hăinuțe” și se găsește pe Bulevardul Kogălniceanu. De asemenea, PMB mai are și alte patru puncte de colectare în sectoare, dar și un charity boutique în zona Plevnei, unde se valorizează produse care nu pot fi donate, iar banii strânși merg tot către proiecte sociale. Despre toate acestea am scris mai mult aici: Idei pentru un București circular.

Sectorul 1

Potrivit răspunsului transmis Green Report, Sectorul 1 al Municipiului București nu dispune momentan de puncte de colectare separată a deșeurilor textile.

Deșeurile textile din sector ajung la instalațiile de tratare mecano-biologică sau stațiile de sortare, fiind valorificate material sau energetic în funcție de starea lor. În cazul în care nu pot fi reciclate, acestea sunt depozitate. Implementarea colectării separate a textilelor este în plan, urmând ca acestea să fie trimise la reciclare, în funcție de componența materialelor și existența operatorilor economici specializați, a răspuns Primăria la solicitarea Green Report.

Până acum, Primăria Sectorului 1 nu a încheiat contracte cu operatori economici pentru reciclarea sau incinerarea textilelor nefolosibile. Totuși, există intenția de a colabora cu instituții de protecție socială pentru a distribui articolele aflate în stare bună către persoanele în nevoie, în vederea reutilizării acestora.

De asemenea, Primăria plănuiește campanii de informare pentru cetățeni privind colectarea separată a textilelor, prin materiale distribuite la blocuri, activități educative în școli și promovare online. Proiectul educațional „Culorile Reciclării – Colectăm Separat Pentru Un Viitor Curat” include deja o componentă informativă despre gestionarea deșeurilor textile.

Anterior, între 2017-2018, au fost amplasate containere pentru haine în 15 parcuri din București. Hainele colectate au fost distribuite persoanelor nevoiașe, dar aceste containere au fost ulterior ridicate din cauza vandalizării și dificultății de gestionare. Primăria nu deține date privind cantitatea colectată în acea perioadă.

UPDATE Sectorul 3

Potrivit răspunsului primit de Green Report de la Primăria Sectorului 3, prin Direcția Generală de Salubritate Sector 3 se amplasează în această perioadă 558 de containere pentru colectarea selectivă a textilelor uzate.

Direcția va încredința deșeurile textile colectate separat unei societăți autorizate în vederea reciclării acestora, însă UAT-ul nu a precizat denumirea companiei. Autoritatea mai spune că derulează permanent, prin intermediul site-ului www.salubritate3.ro, campanii de informare a cetățenilor cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor.

Primăria mai subliniază că în Sectorul 3 sunt amplasate 1.144 de recipiente pentru colectarea deșeurilor reciclabile, 719 pentru colectarea sticlei și 1.224 de recipiente îngropate.

Buzău

Pe domeniul public, lângă insulele digitalizate de colectare a deșeurilor municipale, Primăria Muncipiul Buzău a reglementat amplasarea în anul 2024 a 100 containere dedicate pentru colectarea deseurilor textile, potrivit RER Sud.

Anul trecut, din aceste containere s-au colectat de la populație 257.304 de kg de deșeuri textile și au fost predate societăților valorificatoare autorizate în acest sens.

În plus, în Municipiul Buzău mai sunt amplasate opt containere încă din anul 2021 pentru colectarea textilelor uzate, în vederea reutilizării lor prin introducerea pe piață a celor în stare bună prin magazinele de SH, iar cele în stare proastă se valorifică energetic. Cantitatea colectată în anul 2024 din aceste 8 containere a fost în jur de 20.000 de kg de textile uzate.

Ce se întâmplă cu deșeurile

Informațiile din această secțiune au fost transmite Green Report de către RER Ecologic Group, care însă nu efectuează operațiuni de reciclare a deșeurilor textile. Acolo unde avem contracte în vigoare, după caz, salubristul ridică separat conținutul containerelor de deșeuri textile și le transportă la operatorul autorizat pentru procesare.

„Deoarece implementarea
colectării unei noi fracții implică noi costuri pentru operatorul de salubritate, cum ar fi, dar nu numai, colectare și procesarea în vederea valorificării, UAT-urile și ADID-urile trebuie să reglementeze operarea colectării prin încheierea unui anexe la contractul existent cu detalierea noilor tarife de operare”, subliniază reprezentanții RER.

Printre operațiunile de procesare a deșeurilor textile pe care le efectuează operatorii autorizați pot fi și:

• sortarea manuală a textilelor pe tipuri de materiale: bumbac, lână, mătase, in, iută poliester, poliamidă;
• sortarea manuală a textilelor care pot fi reutilizabile, acestea fiind curățate și livrate micilor comercianți în regim second hand, fie donate centrelor de asistență socială
• materialele sortate care nu pot fi reutilizate sunt mărunțite cu un tocător vertical Genox V600 sau presate și ambalate în baloti cu ajutorul unei prese de balotat
• materialele din bumbac care nu pot fi reutilizate, după sortare și tocare vor fi livrate micilor producători pentru confectionarea lavete, covoare, izolații, umplutură pentru scaunele de la mașină, haine și așternut pentru animale,
• materialele din fibre sintetice care nu pot fi reutilizate se vor livra operatorilor economici spre dizolvare chimică sau valorificare energetică

În practică, RER mai precizează că deșeurile textile pot fi:

1. Reciclate:
   1. separarea fibrelor naturale de cele sintetice
   2. transformarea în fibre, mărunțite sau granulate
   3. mărunțirea pentru generarea de umplutură textilă – pentru saltele
2. Prelucrate prin upcycling și sau downcycling, proceduri ce pot fi asimilate reciclării, dar de categorie inferioară primului punct din punct de vedere economic

Produsele rezultate din upcycling-ul deșeurilor textile pot fi văzute la târguri și expoziții și în magazinele meșteșugarilor și artiștilor plastici.

3. Chiar dacă unii producători, comercianți, reciclatori folosesc termenul de „reciclare chimică”, când se referă la „piroliză”, conform legislației românești în vigoare, acestă metodă NU este recunoscută drept una de reciclare.
4. Compostare = doar în cazul deșeurilor rezultate din materialele textile exclusive din fibre naturale: lână, bumbac și mătase, mărunțite, separate înainte de nasturi, fermoare, capse, arici, etichete, mărgele, paiete etc., acolo unde există colectare direct de la generator în acest sens.
5. Valorificarea energetică = prin incinerare în fabricile de ciment și doar pentru deșeurile textile care sunt colectate corect separat, care nu sunt contaminate cu deșeuri umede și care îndeplinesc parametrii tehnici solicitați de operatorii fabricilor de ciment. Printre parametrii: conținutul de clor, gradul de umiditate, puterea caloric etc. Conform legislației românești în vigoare, nici acestă metodă nu este recunoscută drept una de reciclare.

6. Depozitarea definitivă = doar după tratarea mecano biologică. În procesul de tratare este necesară separarea tuturor materialelor care pot împiedica procesul de tratare biologică: nasturi, fermoare, capse, arici, alte elemente de design din plastic, sticlă etc

Conform legislației românești în vigoare, nici acestă metodă nu este recunoscută drept una de reciclare.

Important pentru mediu este însă că deșeurile textilele nu se degradează ușor în depozitele definitive de deșeuri, din cauza lipsei luminii soarelui și a oxigenului, iar incinerarea lor poluează aerul, țin reprezentanții RER să sublinieze.

Beneficiile economiei circulare în industria textilă

Există însă părți bune în colectarea textilelor, chiar dacă procesele – nici cel prin care se strâng materialele și nici cel prin care se reciclează propriu – zis nu sunt tocmai ușoare.

Mediu:
– Un consum mai mic de apă
– Mai puține emisii

Economic:
– Locuri de muncă noi
– Idei noi de afaceri

Social:
– Condiții mai bune de muncă

Zeci de tone de deșeuri ajunse la groapă sau incinerate

Colectarea este mai mult decât necesară însă și pentru că 13.016,79 tone de textile au fost depozitate, iar 887,9862 tone au fost incinerate în 2023, potrivit cifrelor oferite Green Report de Ministerul Mediului. Acestea sunt însă doar statisticilor oficiale. Ce cantități scapă acestora este greu de presupus. În plus, trebuie să luăm în considerare că românii nu aruncă multe haine – noi preferăm să donăm, să le vindem pe diferite platforme sau chiar să facem preșuri din textilele vechi, chiar dacă și această tradiție s-a cam pierdut.

Pe de altă parte, este de precizat că nu toate textilele care intră într-un proces de refolosire sau reciclare sunt haine vechi. Unele sunt resturi din producția de haine, perdele, covoare etc.

În țara noastră există câțiva operatori economici care desfășoară astfel de activități de tratare a deșeurilor, înregistrați la Ministerul Mediului:

Pentru depozitarea ilegală a deșeurilor, în cursul anului 2024, au fost aplicate două avertismente, 28 amenzi contravenționale în valoare totală de 665.000 lei și au fost întocmite 12 sesizări penale.

Totuși, eliminarea controlului la graniță prin intrarea țării noastre în spațiul Schengen ridică și această problemă a intrării în țară a deșeurilor textile (aduse ca „produse second-hand”). Măsurile prezentate pentru moment sunt însă neconvingătoare. Ministerul vorbește despre implementarea unor politici stricte de import, prin introducerea unor reglementări clare și stricte privind importul de textile second-hand și aplicarea amenzilor pentru încălcări. Monitorizarea, supravegherea si controlul comun efectuat de Garda Naționala de Mediu, Autoritatea Vamală Română, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor precum şi cu Ministerul Afacerilor Interne prin structurile subordonate, respectiv IGSU şi Poliţia Română.

Prin proiecte finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR)/ Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), unitățile administrativ teritoriale pot dezvolta proiecte care implică crearea de centre de colectare selectivă deşeuri prin aport voluntar.  În cadrul acestor centre se vor realiza activități care asigură colectarea separată a deșeurilor care nu pot fi colectate prin sistemul „din poartă în poartă” sau prin punctele de colectare din zona locuințelor colective și aici vorbim inclusiv despre  colectarea deşeurilor textile. De fapt, sunt containerele pe care le-am menționat în prima parte a articolului.

Autoritatea guvernamentală susține că vizează inițierea unor campaniilor de sensibilizare a opiniei publice cu privire la impactul negativ al gestionării necorespunzătoare a deșeurilor textile.

„În ceea ce privește realizarea unei campanii de conștientizare a necesității și obligativității colectării separate a textilelor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are în vedere derularea unei astfel de campanii în viitor”, mai răspunde MMAP.

Informarea ar fi fost importantă însă înainte ca obligativitatea să intre în vigoare.

MMPA mai spune că a derulat în perioada 2022-2023 campania de informare „Reciclăm în România” sub sloganul, „Unele lucruri sunt mai bine separate. La fel și deșeurile. Colectați separat”. Campania a avut ca scop responsabilizarea populației în ceea ce privește gestionarea responsabilă și colectarea separată a deșeurilor.

Transformarea deșeurilor textile

Odată cu obligativitatea colectării separate a deșeurilor textile, a crescut interesul primăriilor în a desfășura cât mai corect această activitate, remarcă și Mihail Tănase, specialist în comunicare al proiectului Harta Reciclării.

În plus, au apărut inițiative care transformă țesătura provenită din deșeuri textile în alte materiale precum pâsla sau vatelina, folosite în diferite industrii. Cât privește reciclarea hainelor în fibră textilă utilizată la confecționarea de noi obiecte vestimentare, tehnologia încă nu există nici în România, nici în țările învecinate, spune specialistul.

„Majoritatea textilelor colectate separat în România ajung să fie donate sau „reciclate”. Până nu demult, „reciclarea” era termenul folosit inclusiv pentru deșeurile trimise la fabricile de ciment pentru valorificare energetică prin incinerare, unde de altfel ajungeau majoritatea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte care nu mai puteau fi donate”, spune Tănase.

Harta Reciclării este o aplicație dezvoltată de asociația Viitor Plus, cu puncte de colectare separată a deșeurilor din toată țara. Acestora li s-au adăugat, de anul trecut, ateliere de reparații, magazine second hand, centre de donații, puncte de închiriere și alte inițiative care contribuie la reducerea deșeurilor. În prezent, pe Harta Reciclării există peste 650 de puncte de colectare și centre de donații unde pot fi duse hainele purtate. Numărul lor va continua să crească, pe măsură ce tot mai multe primării vor colecta separat deșeurile textile.

#reciclare #colectareseparata #textile #deseuri

Fă-ți curățenie în dulap și reciclează hainele pe care nu le mai porți! Iată unde poți colecta haine și textile în București

UE propune sisteme obligatorii de răspundere a producătorilor pentru textile și reciclarea eficientă a deșeurilor

#deseuritextile #reciclare #ministerulmediului #colectareseparata #rergroup