Bucureștenii care stau la bloc, dar își doresc să îngrijească propriul pom fructifer și să petreacă timp în aer liber pot să facă acest lucru în curtea Casei Memoriale Tudor Arghezi, din strada Mărțișor, în sectorul 4.
Câțiva activiști din zonă au reușit să demareze proiectul Livada Comunitară Urbană care îi îndeamnă pe doritori să îngrijească pomii din livadă și să devină astfel parte a unui proiect de ecologie și responsabilitate socială.
Coordonatoarea proiectului, Gabriela Iordan, a povestit pentru Green Report cum a pornit acest proiect și ce înseamnă el. În această primăvară, Fundația Comunitară București a făcut apel către ONG-uri și grupuri de inițiativă pentru proiecte comunitare în cartier. Nucleul de membri activi ai grupului de inițiativă Acțiunea Comunitară Tineretului (ACT) a supus la vot pe grupul de social media câteva idei de proiecte pe care le puteau pune în practică cu acestă finanțare, iar cea mai votată a fost grădina comunitară. De la grădină și până la livadă a fost doar un pas pentru că așa s-au așezat lucrurile.
„De mult visam la o grădină urbană comunitară aproape de locul unde locuiesc acum, așa cum am văzut în plimările din vestul și nordul Europei, însă odată cu restricțiile de mobilitate și de interacțiune socială cauzate de criza sanitară, dorința a început să se transforme din vis în plan, urmat de căutarea de resurse pentru a îl pune în practică”, a spus Gabriela Iordan.
Ea a explicat că în nucleul ACT sunt puţin peste zece oameni și toți sunt ocupați, cu serviciu, viață de oraş agitată, iar unii şi cu copii mici acasă. „Însă ne pasă de cartier, de oraș, ne dorim să trăim în condiții civilizate, în curățenie, să ne facă plăcere zi de zi. Pentru asta ne implicăm activ, cu puținul timp pe care îl avem la dispoziție, prin moderarea grupului de Facebook, prin scrierea continuă de petiții, de sesizări către autorități, și de ce nu, de participare la proteste, dacă este cazul să ne împotrivim unui proiect costisitor și cu impact negativ asupra cartierului. Condiția să scriem proiectul era să găsim rapid un loc potrivit în cartier sau foarte aproape de cartierul Tineretului. Şi cei care administrează terenul să fie de acord cu proiectul”, spune coordonatoarea.
Ea a reiterat că și-a amintit „ca prin vis” de Casa Memorială Tudor Arghezi, de care se îndrăgostise la prima vedere. De aici până la a le scrie un mesaj pe Facebook și a primi o invitație la o întâlnire din partea echipei de la Muzeul Național al Literaturii Române, care administrarează casa, pentru a discuta proiectul nu a mai fost mult.
Partea de birocrație a durat însă mai mult. „Până ce am semnat acordul au trecut 2-3 luni. Ne-au dat undă verde pentru proiect, însă fără un acord scris cu cât mai multe condiții agreate în scris, nu puteam să începem. A fost o experință unică pentru noi să semnăm toate documentele și să primim finanțarea ca persoane fizice, parte dintr-un grup de inițiativă informal, fără personalitate juridică. Din grădină comunitară am adaptat proiectul la o livadă comunitară. Astfel, livada din spatele Casei Memoriale Tudor Arghezi a devenit casă pentru proiectul Livada Comunitară Urbană. Aici din toamnă până în primăvara lui 2022 avem suportul pentru regenerarea copacilor fructiferi cu tehnici cât mai blânde și naturale, să încorporăm cât mai sustenabil și armonios, în regim de permacultură, toate inputurile și outputurile, să realizăm plantări de arbori și arbuști pentru recompletări, compostarea resturilor vegetale din livadă și a celor din bucătăriiile cetățenilor din zonă care vor să salveze de la gropile de gunoi materie organică prețioasă pentru a obține împreună în câteva luni aurul grădinarului, noul aur negru, adică compostul – pâmânt bogat în nutrienți necesar pentru câteva straturi de flori și plante aromatice”, spune ea.
Comunitatea trebuie implicată
Un obiectiv major este ca toate aceste activități să fie realizate cu comunitatea din zonă, cu respectarea normelor de siguranță sanitare și a condițiilor de vizitare a muzeului. Până în acest moment, în jur de 30 de membri vin recurent la livadă pentru activități. Proiectul este un spațiu de învățare pentru educație de mediu, de reducere a impactului de mediu, de colaborare între membrii comunității pentru regenerarea livezii și un motiv pentru mișcare în aer liber.
„Studiile confirmă că pentru bunăstarea noastră completă avem nevoie să fim zilnic 4h în conexiune directă cu natura, precum activitățile de grădinărit, să ne bucurăm de beneficiile ei, împreună cu cei dragi. Pentru asta, e nevoie să facem loc în programul nostru acestei interacțiuni în natură în spații de proximitate – în fața blocului, în grădina de la școală sau orice alt obiectiv public de proximitate care are nevoie de ajutor în îngrijirea spațiilor verzi,” explică Gabriela Iordan.
Un alt obiectiv pe care inițiatorii îl urmăresc este ca cetățenii care sunt în proximitatea unui astfel de spațiu verde, patrimoniu cultural și natural să îl adopte, să îl îngrijească, să îl apere atunci când el este în pericol de a fi distrus, transformat în altceva, betonat, transformat în suprafață construibilă.
Ai grijă de un copac
Lucia și Bogdan, ceilalți doi membri semnatari ai proiectului cu rol activ, au venit în completare cu ideea de încuraja voluntarii care vin în mod recurent la livadă pentru activități de îngrijire sau de compostare resturi vegetale, să preia în grijă câte un copac din livadă. Se creează astfel o conexiune și mai puternică între comunitate și livadă, cred inițiatorii.
„Casa Memorială Tudor Arghezi împreună cu livada, reprezintă un caz reprezentativ și un exemplu de bună practică, un spațiu magic, o oază de verdeață, de relaxare, o sursă de energie pozitivă, de fructe naturale sănătoase, un spațiu de învățare continua pentru cei mici și cei mari deopotrivă. Celebra stradă Mărțișor aflată aproape de semi-centrul Bucureștiului poate deveni o stradă verde, liberă de trafic motorizat sau cu trafic lent, alternativ, cu o comunitate care poate interacționa sănătos, cu copii care merg în siguranță pe troturare libere de mașini, traversează strada în siguranță pe treceri mai vizibile și mai multe”, mai spune Gabriela Iordan. Pentru că, în acest moment în fața muzeului nu există trecere de pietoni și muzeul este flancat pe trotuar, blocat de mașini parcate ilegal, activiștii au solicitat sprijin de la autorități.
Ea atrage atenția că bugetele trebuie cheltuite cumpătat și responsabil și este timpul perfect ca autoritățiile publice, primăriile, școlile să își deschidă porțile și să invite comunitățile locale să se implice activ în activități de îngrijire, să se bucure de spațiile publice care acum stau nefolosite la capacitatea lor maximă, să le pună la dispoziție pentru astfel de proiecte comunitare de învățare, de experimentare, de inovare socială și de mediu, precum grădinărit în regim de permacultură, regenerare cu specii reziliente autohtone, compostare in-situ/locală/de proximitate. Activista subliniază că, în condițiile actualei crize economice, sociale, sanitare și de mediu, grădinile comunitare urbane reprezintă o soluție eficientă de înverzire a orașelor pentru a deveni mai umane, mai reziliente în fața viitoarelor riscuri și amenințări.
Foto: Cușca și mormântul celebrului cățel Zdreanță, din poezia lui Tudor Arghezi
Fiecare spațiu verde urban trebuie valorificat pentru a conduce orașul spre dezideratul de Edible City, pentru a reduce presiunea asupra mediului (consum redus de apă, energie, transport, fără pesticide, fungicide, insecticide) prin consumul de alimente cât mai locale și de sezon, inclusiv de a înțelege nevoia de a consuma fructe și legume imperfecte, naturale, nepesticizate, nechimizate, susțin activiștii comunitari. Edible Cities oferă o interfață intuitivă pentru cartografierea surselor de hrană disponibile publicului și permite un mod mai durabil de producție de alimente care reduce impactul nostru asupra mediului.
Citește și: Legea compostului a trecut de Parlament şi urmează să fie promulgată de preşedinte
