Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților dezbate luni eliminarea din Codul Silvic a limitei de 30% impusă oricărei companii în procesarea unei specii de arbori din România. „Dacă prevederea cu limita de 30% este eliminată, piața neagră a lemnului furat va crește”, transmit organizațiile de mediu.
Prevederea anti-monopol a fost adoptată în 2015. La acel moment, Declic, Greenpeace, Agent Green și alte 24 de organizații s-au mobilizat pentru a cere deputaților să adopte legea și să respingă rectificarea propusă de președintele Iohannis. Au fost organizate proteste în București, Cluj și multe alte localități din țară și Diaspora.
„Dacă prevederea cu limita de 30% este eliminată, piața neagră a lemnului furat va crește. HS Timber, fostă Schweighofer, ar putea cumpăra din nou aproape tot ce este scos la licitație legal. Acest lucru i-ar obliga pe restul procesatorilor autohtoni și pe cei care au nevoie de lemn de foc să cumpere de pe piața neagră”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonator campanii Declic.
„Dacă Schweighofer lucrează la capacitate maximă și doar cu lemn românesc, așa acum a făcut până în 2014, atunci nu mai rămâne niciun arbore conifer pentru industria autohtonă și pentru gospodării. Această companie care nu aduce valoare adăugată lemnului creează o presiune pe care pădurea românească nu o mai poate suporta”, a adăugat Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Necesitatea acestei modificări a venit din faptul că trei mari companii multinaționale – Holzindustrie Schweighofer, Kronospan și Egger dominau piața românească la achiziția de material lemnos. În aceste condiții, producătorii autohtoni și cei ce depindeau de lemnul de foc pentru încălzire erau defavorizați la achiziție, au explicat într-un comunicat organizațiile Agent Green, Declic și Greenpeace.
Tot luni, Comisia de Agricultură va discuta și modificarea definiției materialului lemnos. În prezent, definiția din Codul Silvic a lemnului nu include și tocătura, rumegușul, brichetele, cheresteaua încleiată, diferitele furniruri, plăcile aglomerate, lătunoaiele și alte resturi. Astfel, acestea nu sunt urmărite prin sistemul SUMAL de trasabilitate a lemnului, ceea ce contribuie la mascarea tăierilor ilegale de păduri.
În luna mai, Senatul a votat această modificare a Codului Silvic și a completat definiția lemnului. Inițiativa legislativă are la bază o investigație Declic despre cadrul legal defect. În prezent, comercializarea și transportul tipurilor de lemn nedefinite corespunzător se poate realiza ca și când ar fi orice altă marfă. Numeroase tăieri ilegale de pădure au loc tocmai pentru că arborii tăiați ilegal pot fi vânduți ca peleți, plăci, tocătură și nu trec prin filtrele de control ale autorităților.
Ultimul cuvânt asupra definiției materialului lemnos îl are însă Camera Deputaților, cameră decizională. Cu ocazia dezbaterii, Comunitatea Declic va înmâna membrilor Comisiei de Agricultură cele 48.700 de semnături ale petiției „Lege pentru pădure, nu pentru hoți”.
„Definirea precisă a materialului lemnos ar strica planurile mafiei lemnului, prin urmare sunt scoase acum de la sertar prevederi mai vechi care i-ar ajuta totuși să taie și să pună pe piață pădurea tăiată ilegal”, a completat reprezentantul Declic.
