Unicitatea cartierului rezidențial Amber Gardens e deja cunoscută: este primul cartier de case „verzi” din București și, conform dezvoltatorilor, e posibil să fie unic și din Europa. În 2013, proiectul a câștigat premiul I al Anualei de Arhitectură București, iar în 2015 a fost declarant proiectul verde al anului de către Romanian Green Building Council. Leonidas Anastasopoulos, Managing Partner al companiei dezvoltatoare, Alesonor, a vorbit într-un interviu acordat pentru Green Report despre modul și motivele pentru care l-a creat, dar și despre măsurile necesare pentru stimularea domeniului.
Amber Gardens este primul cartier cu case verzi din București. Ce înseamnă aceasta?
Într-adevăr, Amber Gardens este primul proiect imobiliar din București care a obținut de la Romanian Green Building Council (RoGBC) certificarea de „casă verde”. Aceasta este diferită de certificarea caselor pasive, care se concentrează doar pe eficiență energetică și impune standarde stricte în această privință, dar nu ia în considerare și alte aspecte, precum sustenabilitatea materialelor și toxicitatea lor. Evaluarea sustenabilității în cazul caselor verzi este una holistică.
Ce v-a inspirat în construcția caselor din complexul Amber Gardens?
Când am început conceperea designului, am evaluat ce e greșit în modul clasic de construire. Am început să vorbim cu oamenii care doreau să se mute în afara orașului despre nevoile lor. Cei mai mulți se limitau la a cere mai mult spațiu, grădini mai mari și mai multă intimitate. Dar noi nu am rămas doar la aceste solicitări, pentru că mulți dintre cei care și-au dorit case mai mari s-au trezit cu case imense, pe care nu le pot gestiona și pe care le-ar schimba dacă ar putea. Atunci a intrat în discuție eficiența energetică.
La bloc, apartamentele sunt învecinate cu spații încălzite, deci pierderile energetice sunt mici. În cazul unei case, pierderile energetice sunt peste tot: sus, jos și roată-mprejur. Deci eficiența energetică este un aspect extrem de important. Noi ne-am stabilit obiectivul de a îmbunătăți eficiența energetică de 10 ori în raport cu o casă obișnuită, de eficiență C.
Și am și reușit. O casă de eficiență energetică C consumă 320 kwh/m2/an, pentru încălzire, apă caldă menajeră, AC, ventilație și lumină. Ca o casă să primească certificare A, trebuie să își reducă la jumătate consumul. Ca să primească certificarea de casă verde, trebuie să aibă un consum de 90. Iar o casă de 200 m2 din complexul Amber Gardens consumă 32 kwh/m2/an, conform auditorului energetic independent al RoGBC. Aceasta înseamnă un cost de 6-700 de euro pe an, în timp ce locuitorii unei case de eficiență energetică C cheltuie 4.000 de euro pentru aceleași servicii.
Prin ce tehnologii reușiți să obțineți un consum atât de redus?
Pentru a asigura eficiența energetică și confortul locuitorilor, nu am folosit doar tehnologia, ci și metode tradiționale de construcție. Am descoperit astfel că designul bioclimatic, pe care l-am integrat și în casele din Amber Gardens, este vechi de secole. În trecut, oamenii foloseau natura pentru a-și asigura confortul.
Orientarea e primul lucru pe care l-am integrat. Toate geamurile dau înspre sud și astfel permit razelor să intre în casă iarna, când soarele e la un nivel scăzut. Însă, vara, când soarele e sus de cer, depășind un unghi de 50 de grade, razele UV nu mai pot intra, întrucât geamurile sunt acoperite de nivelul următor.
În partea de nord a casei, de unde bate vântul iarna, am plantat copaci pereni, care apără casa de vânt și ninsoare, iar în sud, am plantat copaci cu frunze căzătoare, care apără casă de căldură în timpul verii și permite soarelui să pătrundă pe timp de iarnă.
De asemenea, la constucție, am folosit cărămidă și beton, materiale care păstrează căldura: o absorb ziua sau când este mai cald și o eliberează noaptea, când este mai frig. De asemenea, am folosit izolații de 20 centimetri și geamuri cu 3 camere.
Atunci când ai o casă atât de bine izolată, trebuie să aduci aer curat înăuntru. Noi folosim un mecanism care introduce aer curat de afară și scoate aerul uzat din interior, dar, în același timp, recuperează căldura celui din interior și o transferă celui din exterior, astfel încât să nu existe variații de temperatură. Se recuperează în acest fel mai mult de 90% din căldură, fără consum suplimentar de energie.
Apoi, folosim unele dintre cele mai eficiente pompe de căldură care există pe piață și un sistem revoluționar care se folosește mult în Europa de Vest: panouri pentru încălzire și răcire. Nu avem calorifere, ci încălzim uniform tot spațiu, prin țevi cu apă fierbinte situate în tavane sau în podea, în cazul băilor. Acest sistem permite răcirea pe timp de vară, fără a avea efectul dăunător al unui aparat de aer condiționat care creează curent.
Avem panouri solare termice, care încălzesc apa, și oferim posibilitatea de a instala panouri fotovoltaice. Ceea ce este interesant este că aceste case au un consum de energie atât de mic încât panourile fotovoiltaice produc mai mult decât se consumă.
Datorită acestui design și a tehnologiilor folosite, suntem unde UE ne cere să fim în 2020.
Spuneați că o casă verde nu este doar una eficientă energetic. Ce alte aspecte sunt diferite?
O casă verde nu este mai bună doar pentru mediu, ci și pentru locuitorii ei: le oferă confort și sănătate. Într-o astfel de locuință, simți aceeași temperatură peste tot, inclusiv în apropierea geamurilor; nu simți aerul condiționat în timpul verii, dar ai aer curat înauntru 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, fără să fi nevoit să deschizi geamul; în plus, aerul este filtrat, ceea ce reduce riscul apariției unor boli precum astmul; ai lumină naturală în toată casă; ai materiale cu o toxicitate foarte mică sau deloc toxice; nu ai igrasie, întrucât pereții sunt foarte bine izolați; ai mai mult spațiu, atât în interior, cât și în exterior; ai intimidate, grație perdelelor de vegetație etc.
Cât de important este caracterul „verde” al caselor pentru clienți?
Cei mai mulți clienți vin pentru design. Dar, când află ce e în spatele desginului, se îndrăgostesc de casă.
Cel mai mare succes pentru un dezvoltator e să aibă clienți care cumpără și se simt ca acasă. Designul e cârligul, dar vizualul este doar unul dintre simțurile care trebuie stimulate. Deși nu cea mai importantă, și eficiența energetică contează. O familie va economisi fără a-și schimba modul de viață.
De ce v-ați orientat către sectorul caselor de lux?
E provocator să creezi o casă verde de lux. Trebuie să regândești fiecare aspect al casei încă de la început, să te întrebi cum funcționează, de ce e fiecare element acolo și cum poți îmbunătăți.
Ceea ce a contat cel mai mult pentru noi a fost folosirea unor materiale de calitate. Altfel, nu poți construi o casă cu adevărat eficientă energetic. Cele mai multe dintre material sunt certificate pentru case pasive, iar unde am putut folosi materiale locale, le-am folosit, pentru a nu fi nevoiți să le aducem din cealaltă parte a lumii.
Totodată, am construit casa la un preț foarte mic comparativ cu proiecte similare. Am putut face asta pentru că am avut un proces eficient de construcție, un design care economisește materiale, dar și un proiect unic. Având un proiect mare și o acoperire media foarte bună, am obținut reduceri din partea furnizorilor, datorită expunerii pe care au avut-o și a dorinței de a face parte din proiect. Ne-a luat mult timp să negociem, ne-a luat mult timp să facem designul, dar ne-am ales cu un produs superior, la un preț competitiv. Iar vânzările sunt fenomenale, am vândut mai repede decât ne-am fi așteptat.
Cum poate fi stimulată dezvoltarea sectorului caselor eficiente energetic?
Ceea ce am făcut noi a fost să creăm un produs la un preț foarte competitiv. Astfel, am stârnit interesul oamenilor. Ei vin, ascultă, pleacă, încearcă să le găsescă și în alte parte, dar nu le găsesc. Așadar, e o metodă de educare, prin care contribuim la dezvoltarea societății și la protejarea mediului.
Din partea autorităților, am avea nevoie de 2 măsuri: prima ar fi rezolvarea problemei producției de energie regenerabilă. Deocamdată, energia generată suplimentar de casele cu panouri fotovoltaice intră în rețeaua publică fără a primi nimic în schimb. Statul ar putea introduce sistemul „net metering”, implementat în multe țări: dețintorul de panouri fotovoltaice folosește energia de care are nevoie, iar pe cea obținută suplimentar o poate vinde către rețea și poate cumpăra din rețea când are nevoie.
O altă măsură ar fi oferirea de deduceri de taxe, precum scăderi ale taxelor de tranzacționare. Ceea ce RoGBC a făcut deja a fost să creeze un program denumit „green mortgage”, prin care oamenii pot obține dobânzi mai bune de la bancă dacă își cumpără locuințe verzi. Băncile înțeleg că astfel de case au valori mai bune, sunt mai apriciate de clienți și prezintă riscuri mai mici.
Dacă statul ar vrea să stimuleze sectorul, ar putea să scadă taxele pe proprietate sau să introducă un TVA mai mic. Nu neaparat să subvenționeze construcția, ci să ofere beneficii financiare ulterior.
Cum credeți că va evolua acest sector în viitor?
Există o presiune globală referitoare la schimbările climatice. Dacă nu acționăm astăzi, va fi mai scump să o facem mâine.
Așadar, cineva care se mută într-o astfel de casă va fi protejat în viitor de schimbările de politici, care sunt inevitabile din cauza schimbărilor climatice. Mai devreme sau mai târziu, va trebui să ne orientăm în această direcție. Mai bine o facem mai devreme și în mod voluntar decât cu forța.
