Cu ceva timp înainte de adoptarea legii privind produsele locale, un retailer prezent în România a pus bazele unei cooperative care îi va furniza anul acesta 5.000 de tone de legume. Prin intermediul proiectului, 80 de familii de lângă București vor scăpa de grija vânzării produselor și se vor putea concentra pe agricultură. Totodată, consumatorii vor putea mânca salata culeasă în aceeași zi.
Irinel Crăciun este un producător de legume din comuna Vărăști, situată la 30 de kilometri de București. Deține 8.000 de metri pătrați de solarii și un hectar de pământ. Le lucrează împreună cu familia, alături de soție, socrii și bunica sa de 76 de ani. Până nu demult, era forțat să apeleze la intermediarii din piețele angro pentru a-și comercializa marfa, căci, la cantitățile pe care le producea, nu putea sta la tarabă.
Astfel, vindea la prețuri relativ mici și irosea mult timp cu transportul, petrecând și câte două zile pe drumuri. Uneori, se întorcea acasă chiar și cu 40-45% din ceea ce producea. Selecta ce putea salva, iar restul ajungea la gunoi. Alteori, obținea prețuri atât de mici încât prefera să dea salata găinilor.
Lucrurile s-au schimbat însă acum vreo trei ani, când, împreună cu Ionel Buturugă și alți mici producători din Vărăști, au bătut la ușa biroului lui Mircea Isvoranu, Manager legume-fructe în cadrul Carrefour România. Se săturaseră de „țigăneala” cu intermediarii.
„Au venit la mine cu pământ pe bocanci și sub unghii. I-am primit și le-am promis că rezolvăm problema”, își amintește reprezentantul Carrefour.
Cum a rezolvat retailerul problema vărăștenilor
Ieri, după trei ani, Carrefour a lansat oficial o cooperativă prin care preia legumele produse de vărășteni și le vinde în lanțul său de 290 de magazine. Irinel Crăciun face parte din proiect. La fel ca mai toți asociații cooperativei, era sceptic la început. Mai avuseră cu toții parte de „păcăleli”, cum spune primarul comunei: „Unii încă își așteaptă banii spanacul transformat în conserve.”
Potrivit Primarului, Adrian Radu Măhălean, comuna pe care o administrează are 6.500 de locuitori și 2.200 de gospodării, însă mulți sunt plecați. Există în jur de 250 de producători care se ocupă de agricultură pentru obținerea de venituri, iar, dintre aceștia, 80 s-au asociat în cooperativă.
Primarul, el însuși producător, spune că această cooperativa degrevează familiile de sarcina de a sta în piețe cu marfa produsă. Astfel, producătorii nu mai pierd timp cu vânzarea, concentrându-se pe producție și pe creșterea copiilor.
Silviu Diaconu, Directorul de Achiziții al Departamentului de legume-fructe din cadrul Carrefour România, mai menționează un beneficiu: retailerul a amenajat un depozit de 300 de metri pătrați, în care producătorii ambalează marfa și o predau șoferilor Carrefour, ceea ce îi scutește pe primii de cheltuielile de transport.
Au eliminat deci un element de pe lanțul de distribuție, și anume intermediarul. Astfel, susțin cei de la Carrefour, se reduc costurile, iar cumpărătorul ajunge în posesia produsului mult mai rapid. De multe ori, clientul mănâncă în aceeași zi salata recoltată la ora 5 dimineața.
Cum funcționează cooperativa
Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști are 5 membri fondatori și 80 de familii de producători asociate. În 2017, și-au propus să cultive în jur de 40 de tipuri de legume, pe 45 de hectare de teren și pe alte 15 hectare de solarii. Astfel, vor livreze către Carrefour 5.000 de tone de legume: roșii, salată, ardei, dovlecei, fasole, vinete, varză, țelină, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, spanac, lobodă, leurdă, urzici, ridichi, ceapă verde, usturoi verde și ștevie. Anul trecut, au reușit să producă peste 3.000 de tone.
Discuțiile pentru planul de producție aferent anului 2017 au început încă din vara anului trecut, iar în octombrie l-au agreat cu toții: producători și retailer. „Planificând în avans, se asigură predictibilitatea producției”, spune Mircea Isvoranu. Dacă nu vor reuși să respecte întocmai planul de producție, producătorii se vor ajuta între ei, astfel încât să nu existe lipsuri sau întârzieri, ne explică Irinel Crăciun. Cert este că marfa lor, care înainte ajungea și la gunoi, va fi valorificată aproape în totalitate.
Faptul că proiectul a avut succes îl demonstrează numărul de producători care s-au alăturat. Într-un singur an, numărul de asociați a crescut de la 20 la 80 de familii. Au existat și producători care au renunțat pe parcurs, însă asta este ceva normal, în opinia lui Mircea Isvoranu.
„Carrefour a deschis ușa oricui. Însă când un producător mi-a privat clientul de marfă sau de calitate, am renunțat la el”, precizează managerul legume-fructe al Carrefour.
Încrederea și seriozitatea, spun toți la unison, sunt elemente necesare pentru ca astfel de inițiative să fie replicate și în alte localități din România.
Cât de rentabilă este cooperativa pentru producători
În cadrul cooperativei, Carrefour negociază săptămânal prețul legumelor. Motivul? Trebuie să țină cont de fluctuațiile din piață și de factorii externi, pentru a proteja producătorii, spun cei de la Carrefour. Plata se face în decurs de 7 zile, spre deosebire de piețe, unde producătorii obțin banii pe loc.
„Multora nu le convine lucrul ăsta, dar eu știu că îi primesc sigur și că vând toată marfa”, explică Irinel Crăciun.
Chiar dacă obține cu 20-30 de bani mai puțin decât la piața angro, e mulțumit, căci știe că valorifică aproape tot. Și-a diminuat pierderile de la 40 la maximum 2%.
Irinel Crăciun nu a vrut să acceseze fonduri europene și nici subvenții. Spune că este prea multă birocrație, care i-ar mânca din timp și nu l-ar lăsa să își vadă de producție. În plus, faptul că și finanțările și subvențiile sunt inflexibile nu se prea potrivește cu realitatea din teren, care, uneori, îl obligă să modifice din mers planul de producție.
Cât de rentabilă este cooperativa pentru retailer
Mircea Isvoranu se ferește să estimeze cât din necesarul Carrefour îl poate asigura cooperativa. Asta pentru că depinde foarte mult de legumă și perioadă, explică acesta. Dacă a existat și o perioadă de două săptămâni înainte de Crăciun când au avut doar salata românească la raft, ceapa au reușit să o acopere în procent de doar 20-30%. Însă, cel mai important, spune el, este că poate oferi marfă românească de calitate în proporție chiar și de 70%, în unele cazuri.
Cât despre marfa care se strică pe rafturile supermarketului, dă asigurări că toate costurile sunt suportate de retailer și mărturisește că încă nu o pot dona, în lipsa unor norme de aplicare pentru legea combaterii risipei alimentare. Însă, cu toate pierderile și cheltuielile, modelul este unul profitabil.
Poate singura dezamăgire în privința inițiativei este aceea că standardele de calitate pe care sunt nevoiți să le respecte cei de la achiziții generează o risipă nejustificată. Irinel Crăciun spune că îi sunt refuzate legumele urâte sau cele lovite. Ține însă de noi, consumatorii, să ne schimbăm mentalitatea, să acceptăm și ceea ce nu este perfect din punct de vedere estetic și să cerem retailerilor să nu mai risipească.
