România trebuie să regândească modalitatea de dezvoltare a acestor capacitate, deoarece sub presiunea directivelor europene, dar și a legislației privind investițiile în zona energiilor verzi, s-au sesizat și excese, a declarat, joi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, în cadrul unei conferințe de specialitate.
Problema microhidrocentralelor este una care, din punct de vedere al percepției Uniunii Europene, este mult mai adecvată decât capacitățile de hidrocentrale mari, și care poate să ofere o resursă energetică cât mai apropiată de conceptul de dezvoltare durabilă , dacă este dezvoltată cu chibzuință. Doresc să salut inițiativa care există în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Departamentul de Ape, de a regândi modalitatea prin care aceste capacități se dezvoltă în România, pentru că sub presiunea noii directive europene, a legislației asupra investițiilor în zona energiilor verzi, s-au sesizat în anumite zone ale României și excese. De aceea trebuie să răspundem prin acte normative, de reglementare, foarte serios la această problematică astfel încât resursa energetică din microhidrocentrale să fie o șansă pentru România, pentru comunitățile locale și pentru zonele în care acestea sunt amplasate, și să nu vorbim peste ani de distruigeri, sincope în habitatul în care acestea au fost fondate. Sunt convins că exita soluții”, a declarat ministrul Korodi în cadrul conferinței.
Acesta a adăugat că forurile decizionale trebuei să profite de momentul de răgaz oferit de modificarea legilației verzi și să vină cu propuneri pentru dezvoltarea ulterioară a microhidrocentralelor.
De asemenea, prezentă în cadrul conferinței, ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Pescuit, Doina Pană, a subliniat faptul că dezvoltarea obiectivelor energetice poate avea un impact semnificativ asupra resurselor de apă, asupra mediului acvatic precum si asupra altor sectoare care utilizează sau depind de apă.
Exuberanța cu care s-a pornit când au început construcțiile de microhidrocentrale a condus la anumite abuzuri în acest sens. Ca sa minimizăm acest impact consideram ca este necesară o mai bună coordonare între toate formele de utilizare a apelor din cadrul bazinelor hidrografice, coordonare în care rolul esențial revine administrațiilor bazinale de apă”, a explicat Doina Pană.
Potrivit datelor ANAR, gradul de amenajare al potențialului hidroenergetic în România este de circa 50% din resursa hidroenergetică, luând în considerare anul hidrologic mediu, și acesta variază pe bazine hidrografice de la circa 30% în bazinul hidrografic Someș, la peste 85% în bazinul hidrografic Olt.
Potrivit datelor Transelectrica, la sfârșitul lunii ianuarie, totalul puterii instalate în microhoidrocentrale era de aproximativ 536 MW.
