Roșii, castraveți, dovlecei, plante aromatice, flori și fructe. Iată ce vom putea culege în curând din curtea sau de pe acoperișurile unor magazine Kaufland din București. În plus, locuitorii din zonă vor putea lua în administrare un lot și îl vor putea cultiva cu ajutorul ustensilelor puse la dispoziție în proiect. Totul se va întâmpla sub îndrumarea grădinarilor de la Institutul de Cercetare în Permacultură din România.
În ultima lună, opt grădinari, peisagiști și experți de la Institutul de Cercetare în Permacultură din România au trudit de dimineață până târziu în noapte, ca să transforme cei 2.300 de metri pătrați din spatele magazinului Kaufland de pe Bucureștii Noi într-o grădină comunitară cu peste 3.000 de plante.
Amenajările fac parte dintr-un proiect mai amplu, prin care cei de la Kaufland vor să construiască nouă grădini urbane comunitare în capitală. Patru vor fi în imediata apropiere a magazinelor Kaufland din Bucureștii Noi, Barbu Văcărescu, Tudor Vladimirescu și Apărătorii Patriei. Pe acoperișurile și teresele primelor trei, experții de la firma iNergy Romania vor construi și mici ferme hidroponice. Nu în ultimul rând, grădinarii vor amenaja două grădini cu scop educativ în curțile școlilor 136 și 143 din capitală.
Proiectul se numește Grădinescu și s-ar putea dezvolta în viitor și în alte orașe din țară.
Cum arată prima grădină comunitară din curtea Kaufland
De pe bulevardul Bucureștii Noi, nimic nu trădează forfota din spatele magazinului Kaufland. În curând, însă, este foarte posibil să vedem apărând de pe aleea laterală oameni încălțați cu cizme înglodate, cu o sapă la subraț, molfăind un castravete proaspăt cules. Asta pentru că acolo există deja o grădină urbană, amenajată sub atenta coordonare a Președintelui Asociației Institutul de Cercetare în Permacultură din România, Ionuț Bădică.
Grădina din Bucureștii Noi cuprinde: o zonă de peisaj comestibil, una de loturi individuale de legume, un solar, o răsadniță și vermicompost, o livadă care va fi plantată în toamnă, un spațiu multifuncțional pentru evenimente (proiecție de film, loc de joacă, pajiște), un spațiu de lucru amenajat pentru co-working (prevăzut cu wi-fi, ceai și alte facilități), ochiuri de apă, sistem de irigații și hotel de insecte.
Printre plantele cultivate, se numără sau vor număra: legume (roșii, castraveți, dovlecei, fasole, varză, vinete, pepeni, țelină), plante aromatice/ ierburi (coriandru, pătrunjel, mărar, oregano, maghiran, busuioc), flori (crăițe, moțul curcanului, cârciumărese, gura-leului, dalii), ierburi aromatice și medicinale (isop, cimbru, cimbrișor, tarhon, lavandă, tătăneasă, limba mielului), plante cu fructe comestibile (căpșuni, măcriș, mangold), plante decorative (graminee perene, regina nopții, trandafiri), livezi de arbuști (zmeur, coacăz, alun) și pomi fructiferi (măr, păr, gutui, cais, prun, vișin, cireș).
Cum pot cetățenii beneficia de un lot în grădină
Fiecare dintre grădinarii urbani care vor lucra pământul vor avea la dispoziție o suprafață de aproximativ 5-10 metri pătrați. Vor putea cultiva legume, fructe și plante aromatice, în funcție de preferințe. Vor avea acces la unelte și la co-working space și vor putea cere sfatul unui expert în grădinărit.
Totodată, vor fi nevoiți să respecte un set de reguli. Printre acestea, amintim norme privind utilizarea ustensilelor sau recomandări referitoare la folosirea îngrășămintelor. Fiind o grădină construită pe principiile permaculturii, nu va fi permisă folosirea pesticidelor. Lipsa lor va fi compensată prin combinarea culturilor tradiționale cu plante companion, care au rolul de a alunga dăunătorii.
Cei interesați pot solicita gratuit un lot, completând un formular la fața-locului. Loturile se acordă pe principiul primul-venit, primul-servit. Trebuie menționat că nu toate cele nouă grădini sunt comunitare. Unele vor avea rol estetic, iar altele – educativ. Proiectul a presupus o investiție de 300.000 de euro.
Investiția, bazată pe un studiu de piață
Înainte de a dezvolta proiectul Grădinescu, cei de la Kaufland au realizat un studiu de piață. Au vrut să afle cât de interesați sunt orășenii de agricultură. Rezultatelele i-au surprins. Se pare că 57% dintre cei 1.200 de respondenți cultivă legume, fructe sau verdețuri pe propriul balcon. Aspectul utilitar a fost doar una dintre motivații:
Pe lângă rolul estetic și educativ, grădinile de pe acoperiș și din exteriorul parcărilor aduc și avantaje pentru mediul înconjurător, prin purificarea aerului și reducerea poluării și a zgomotelor și prin reglarea umidității.
Dezvoltatorii proiectului nu au putut preciza însă dacă fructele și legumele crescute în mijlocul unui oraș extrem de poluat ar putea avea un impact negativ asupra sănătății consumatorilor.
