O nouă specie de "băieți deștepți" a luat naștere după ce Uniunea Europeană a impus României ca, până în anul 2020, 24% din cantitatea de energie să fie produsă din surse regenerabile. Pentru a bifa această cerință europeană, baronii locali au pus mâna pe toate râurile din țară pentru a construi microhidrocentrale. Prin captarea apelor curgătoare, impactul asupra mediului reprezintă un adevărat dezastru ecologic, în fața căruia Apele Române, Agenția și Garda de Mediu asistă complice și pasează problema de la una la alta.
Jurnalul Național a demarat în august 2011 o campanie de presă prin care atrăgea atenția asupra modului prin care a fost distrus mediul în zona Munților Făgărașului, iar ariile protejate la nivel național și internațional din zonă au fost lăsate fără apă, motiv pentru care se vor usca sub privirile neputincioase ale autorităților române. În zona Munților Făgăraș, pionierii afacerilor cu microhidrocentrale au fost fiii Argeșului, Gheorghe Badea și Valentin Vișoiu, reuniți sub umbrela firmei Imob Expert Consulting. Pentru producerea energiei verzi, cei doi au captat pârâurile Capra, Buda și Otic, pentru a asigura necesarul de apă funcționării a zece microhidroncetrale amenajate pe cursul celor trei ape. Nenorocirea a început o dată cu demararea lucrărilor în albia minoră a râurilor, deși legislația interzice cu desăvârșire acest aspect. Pentru ca dezastrul să fie complet, unele dintre lucrările pentru construirea și funcționarea microhidrocentralelor au fost executate în aria protejată, încadrată în rețeaua Natura 2000, ca sit de importanță comunitară. Proiectul a fost elaborat de Aqua-Invest SRL, iar finanțarea lucrărilor a fost garantată de CEC Bank. Inspectorii și comisarii de la Mediu au închis ochii, deși ei sunt plătiți din bani publici pentru a veghea la respectarea legislației.
Citeste mai mult pe jurnalul.ro
