In Saptamana Mediului, Agentia Europeana pentru Mediu atrage atentia asupra unei grave probleme care ameninta Romania: desertificarea. Din cauza schimbarilor climatice, suprafete intinse din zona de sud a tarii risca sa devina greu de locuit si impracticabile pentru activitati economice.
de Alexandru Nastase
In total, zece judete din Romania vor avea soluri aride in urmatorii 20 de ani, din cauza incalzirii globale, productia cerealiera urmand sa scada cu 40 de procente fata de cea actuala.
"Desertificarea face parte dintr-o ecuatie cu multe necunoscute care se cheama incalzirea globala, careia nu i-am dat mare atentie si se pare ca a venit momentul sa ne trezim. Cel mai cuprinzator studiu privind efectele incalzirii globale arata ca zece judete ale tarii vor deveni aride in urmatoarele doua decenii", avertizeaza ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi.
In momentul de fata, aproximativ 350.000 de hectare sunt afectate de desertificare, iar modelarile existente arata ca suprafata se va tripla in urmatorii 20 de ani daca nu se actioneaza. Cele mai afectate zone, unde aceasta problema deja a aparut, sunt partea de vest a Olteniei si partea de sud-est a Banatului. Din cauza taierilor masive a padurilor, in judetul Dolj a inceput un proces de desertificare a solului.
Desi deocamdata nu se stie cu exactitate cat din suprafata este afectata de acest fenomen pentru ca nu exista nici o statistica in acest sens, se estimeaza ca 4%-5% din solul judetului este in prezent desert, iar fenomenul continua. Cele mai mari probleme au aparut in zona comunelor Sadova, Dabuleni, Marsani si Desa, unde conditiile pedoclimatice din judetul Dolj si fenomenul de deflatie eoliana (spulberarea nisipului de catre vant) ingreuneaza lupta oamenilor cu desertificarea solului.
Este vorba, in primul rand, de arealul cuprins intre Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dabuleni si fluviul Dunarea, ce are o suprafata de 104.600 de hectare. Prezenta unor soluri nisipoase, ce nu retin apa, imprima cel putin partii sudice a Doljului, caracterul de zona semiarida, cu accente de aridizare (adancirea nivelului freatic) si chiar de desertificare (disparitia covorului vegetal). Studiile au aratat ca in Campia Olteniei frecventa anilor cu recolte slabe si foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsa intre 36% si 39%.
Pentru a preveni degradarea solurilor, Romania trebuie sa ia masuri de impadurire, de refacere a habitatelor sau de adoptare a noilor tehnologii in agricultura, astfel incat terenurile sa fie irigate, iar plantele sa fie cultivate responsabil, astfel incat solurile sa nu fie suprasolicitate. In lipsa totala a acestor masuri, s-ar putea ajunge la consecinte grave, precum migratia populatiei sau disparitia culturilor, insa si acestea ar urma sa se produca abia spre sfarsitul secolului.
ALTE CONSECINTE ALE SCHIMBARILOR CLIMATICE
O alta consecinta a incalzirii globale: nivelul Marii Negre va creste. Avertismentul vine din partea Bancii Mondiale, care a prezentat ieri un raport ce exprima preocupare pentru modul in care tarile din regiune, in principal fostele republici sovietice, vor gestiona aceasta situatie. "Impactul schimbarilor climatice asupra Europei si Asiei Centrale va fi mult mai semnificativ decat se estima, din cauza gestionarii gresite a problemelor de mediu in spatiul post-sovietic si a starii infrastructurii in aceste tari", atrage atentia Banca Mondiala.
"Europa si Asia Centrala sufera de un deficit de adaptare manifestat deja pe fondul recentelor schimbari climatice", afirma Marianne Fay, director in cadrul Bancii Mondiale, citata de Mediafax. Raportul avertizeaza ca, pe fondul incalzirii climei, va creste nivelul Marii Negre, Marii Adriatice, Marii Baltice si Marii Mediterane. Cresterea nivelului Marii Negre afecteaza deja numeroase porturi din Rusia, Ucraina si Georgia.
In schimb, in Marea Caspica, nivelul apei risca sa scada cu pana la 6 metri din cauza fenomenului de evaporare, in contextul secetei.
