Oamenii de stiinta australieni au prezentat ieri un raport alarmant referitor la efectele incalzirii globale asupra continentului de la antipozi. Desi documentul arata ca temperatura medie va creste foarte mult, iar perioadele de seceta se vor intensifica, autoritatile de la Canberra au declarat ca raportul este mai degraba un roman despre dezastre decit un studiu stiintific.
Studiul arata ca Australia se va confrunta pe termen scurt cu valuri de caldura mult mai dese si mai greu suportabile decit cele din prezent. In acelasi timp, seceta se va dubla in frecventa si va afecta de doua ori mai multe regiuni decit in pre-zent. Toate acestea din cauza incalzirii globale, ale carei efecte isi vor face simtita prezenta din ce in ce mai puternic. Prognozele stiintifice arata ca, de la an la an, cantitatea de precipitatii se va diminua simtitor in Australia, una dintre tarile cele mai calde si mai uscate din lume. Pentru partea de sud-vest a continentului, se estimeaza ca volumul de precipitatii va scadea cu 50% fata de 1950. Cea mai plauzibila cauza este cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera. Reactia autoritatilor de la Canberra a venit prompt: raportul nu este adevarat. Ministrul Agriculturii, Tony Burke, a descris raportul ca alarmant, spunind: "In parte, aceste proiectii realizate pe calculator arata mai mult ca un roman despre dezastre decit ca un raport stiintific". Analiza, realizata pe bani publici impreuna cu un studiu despre pericolele care ii pindesc pe fermierii australieni, vine la doar citeva zile dupa ce un alt raport, realizat de profesorul Ross Garnaut, avertiza ca Australia trebuie sa adopte pina in 2010 o schema de reducere a emisiilor de CO2, in caz contrar Marea Bariera de Corali, zonele umede Kakadu si grinarul natiunii bazinul Murray-Darling Basin sint in pericol de distrugere. Prim-ministrul Kevin Rudd, care a cistigat alegerile din noiembrie cu o agenda "verde" foarte hotarita, a spus ca analiza, realizata de Biroul de Meteorologie al Organizatiei de Cercetari Industriale si Stiintifice a Commonwealth-ului, este "foarte deranjanta".
PRESIUNE. Potrivit expertilor, raportul va trebui sa puna presiune pe Rudd pentru a actiona cit mai repede ca Australia sa nu mai fie unul dintre cei mai mari poluatori ai lumii. Totodata, costurile tot mai ridicate ale vietii in Australia au impiedicat guvernul, aflat deja intr-o criza de popularitate, sa aplice schemele de reducere a dioxidului de carbon. In felul acesta, votantii din sistemul industrial sint in continuare alaturi de prim-ministru. Rudd a recunoscut insa ca procesul trebuie continuat si a avansat pentru aceasta luna un dead-line pentru prezentarea planurilor de masuri. Raportul de ieri arata nu numai ca seceta va fi mult mai severa, ci si faptul ca zona afectata va fi de doua ori mai mare. In vreme ce acum 5% din teritoriul tarii este afectat, in viitor este foarte posibil ca un procent de 95% din suprafata Australiei sa fie lovita de valuri prelungite de canicula, potrivit predictiilor. Studiul arata ca, incepind cu 1950, cantitatea anuala de precipitatii a scazut la jumatate. Documentul precizeaza ca in acest moment programul de ajutorare al fermierilor este depasit, numarul celor afectati de lipsa apei fiind de aproape trei ori mai mare decit al celor ajutati de guvern din aceasta cauza.
STATISTICI. Burke a spus ca datele pe care le are el arata ca valurile de seceta ciclice si chiar se repeta cu o precizie uimitoare, asa ca nu este nevoie sa se ingrijoreze. "Daca ar fi adevarat ce se spune in acest raport ar insemna ca ne lasam fermele si sa plecam, pentru ca toate sint „uscate”. Ei bine, nu este asa, continuam sa producem, si inca foarte bine", a spus Burke, citat de publicatia britanica The Guardian. Parti din Australia se afla in al saselea an de seceta. Situatia cea mai grea este in statul New South Wales, unde 65% din suprafata este afectata, aceasta crescind doar luna trecuta cu 2,3%. Din aceasta cauza, fermierii din peste 900 de ferme au anuntat invazii ale lacustelor in aceste zone, desi atacul insectelor nu este unul dintre efectele schimbarilor climatice.
Pentru mai multe informatii viziteaza Jurnalul National
