Un studiu stiintific arata ca animalele au simt moral, ceea ce le permite sa faca diferenta intre bine si rau, a relatat The Telegraph.
Profesorul Marc Bekoff, ecologist de la University of Colorado, crede ca moralitatea este "adanc inradacinata" in creierele mamiferelor si furnizeaza acel "liant social" care permite unor animale deosebit de agresive si de competitive sa traiasca in grupuri sociale. Dar alti experti sunt foarte sceptici in privinta concluziilor acestui studiu, unii oameni de stiinta putandu-i reprosa cercetatorului ca nu face diferentierea intre simt moral si simt social.
Bekoff crede ca simtul moral se dezvolta la animale pentru a reglementa comportamentul acelora care traiesc in grupuri mari, precum lupii sau primatele, astfel de reguli ajutand la evitarea luptelor interne si incurajand cooperarea.
Studii neurologice recente au aratat ca diverse specii, precum balenele sau rechinii, prezinta aceleasi structuri neuronale considerate responsabile pentru empatie in cazul oamenilor. Alte studii au indicat ca unele animale pot da dovada de empatie inclusiv in cazul altor specii cand acestea se afla in suferinta. Bekoff explica: "Este vorba, spre exemplu, de cazul unor delfini care au ajutat oameni sa scape de rechini sau al unor elefanti care au ajutat antilopele sa fuga din tarcuri".
Pentru a sustine afirmatia privind existenta simtului moral la animale, Bekoff da exemplul lupilor. Acestia traiesc in grupuri sociale unite, guvernate de reguli stricte. Daca un grup devine prea mare, el se dezintegreaza, intrucat membrii nu mai sunt capabili de legaturi stranse cu ceilalti. In timpul jocului, masculii dominanti iau rolul lupilor de rang inferior, aratand supunere si permitand sa fie muscati, dar nu foarte puternic. Daca un animal musca prea tare, el va adopta un comportament prin care "isi va cere scuze", inainte ca jocul sa se incheie. Bekoff sustine ca, fara un cod moral, acest tip de comportament nu ar fi posibil.
Potrivit cercetarilor efectuate de Iain Douglas Hamilton, de la Universitatea Oxford, elefantii, care sunt animale "deosebit de sociale", cunosc compasiunea si ii ajuta pe membrii grupului care sunt raniti sau bolnavi. Intr-un caz, cand femela dominanta s-a imbolnavit, o alta femela a ajutat-o sa se hraneasca si a stat langa ea pana a murit. In 2003, a turma de elefanti au eliberat antilopele inchise intr-un tarc din KwaZulu-Natal, Africa de Sud, dupa ce femela dominanta a rupt portile. Acesta este un exemplu rar de animale care arata empatie pentru membrii unei alte specii – trasatura care se credea ca este specifica doar oamenilor.
In cadrul unui alt experiment de laborator o maimuta-mascul,care invatase de mic mecanismul de a introduce un jeton intr-o fanta pentru a manca, a decis sa ajute o femela batrana incapabila sa inteleaga despre ce e vorba. De trei ori, masculul a ridicat jetonul scapat de femela si l-a introdus in fanta, permitandu-i astfel acesteia sa manance. Actiunea nu a adus niciun beneficiu mascului, ceea ce, in opinia profesorului Bekoff, dovedeste ca actiunile animalului erau guvernate de un simt moral intern.
Tot astfel, experimentele au dovedit ca sobolanii refuza hrana daca stiu ca o astfel de actiune va genera durere unui alt sobolan. Sau: un sobolan va ajuta pe altul, cu care nu este ruda, sa obtina hrana, daca in trecut a beneficiat si el de ajutorul altora. Pana la acest studiu, se credea ca reciprocitatea este specifica doar primatelor.
In alt caz de reciprocitate, liliecii vampir care au reusit sa se hraneasca si-au impartit hrana cu cei mai putin norocosi, mai ales daca si ei au fost ajutati in trecut. Potrivit lui Bekoff, reciprocitatea este rezultatul unui simt de apartenenta la grup, care "cimenteaza" relatiile in interiorul acestuia.
