Global Risk, raportul anual al Forumului Economic global de la Davos, care se desfășoară în aceste zile în Elveția, dedică pentru prima oară un capitol întreg fenomenului de urbanizare rapidă și necontrolată, scrie Le Monde.
Potrivit raportului Global Risk care prezintă o dată pe an lista riscurilor care amenință planeta, 40% din creșterea populației din orașe, la nivel global, se înregistrează în suburbii. Raportul subliniază, de asemenea, că metropolele sunt vulnerabile la schimbările climatice, 15 din 20 de metropole fiind amenințate de ape și cicloni. Sub presiunea creșterii demografice și a exodului rural, urbanizarea în țările emergente crește necontrolat, în special în mahalale care sunt suprapopulate, nu au rețele de apă potabilă și nici posibilități de salubrizare.
Fenomenul de suburbanizare aduce cu sine mai multe riscuri, cum ar fi instabilitatea socială, epidemiile, criza apei, cât și imposibilitatea de adaptare la schimbările climatice. În Africa Subsahariană și în Asia Centrală și de Sud, de exemplu, 62% din populația urbană trăiește în astfel de aglomerări insalubre și precare, care devin rapid focare ce răspândesc boli contagioase. Iar suprapopularea și infrastructurile precare nu fac decât să accentueze riscurile catastrofelor naturale care se află la originea unor importante pierderi materiale și de vieți omenești.
Suprapopularea urbană duce, de asemenea, la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, în primul rând din cauza materialelor de construcții, cum ar fi, de exemplu, betonul. Creșterea economică și urbanizarea necontrolată sunt astăzi la originea poluării cu CO2, care ia o amploare tot mai mare. Experții reuniți la Davos susțin însă că o colaborare între sectorul privat și edilii metropolelor ar putea limita emisiile de carbon prin dezvoltarea unor infrastructuri durabile care ar putea fi realizate prin parteneriate publice private. Sarcina pare însă imensă, deoarece guvernele lumii se plâng în permanență de lipsa banilor. Or, suma globală necesară infrastructurilor de electricitate, transport, epurarea apelor sau telecomunicații s-ar situa undeva la 3,5 din PIB-ul mondial realizat până în 2030, adică 61 de miliarde de euro.
Citește și:
Relația dintre climă și economie, cap de afiș la Forumul economic de la Davos
Lima: Mii de persoane au scandat ”Schimbați sistemul, nu clima!”
