Interviu de Raul Cazan
Intr-un interviu in exclusivitate acordat revistei "Green Report", Jeremy Rifkin analizeaza ultimele si viitoarele dezvoltari ale industriei energiei, economia hidrogenului, falimentul organismelor modificate genetic, "Visul American" si Visul European". "In vreme ce Visul American este legat de geopolitica, Visul European este cel al generatiei tinere, al generatiei Erasmus, orientat mai mult catre biosfera; Visul American e gandit in termeni militari "going alone", in vreme ce Visul European e legat de a cladi poduri ale pacii" – spune Rifkin. Acesta adauga faptul ca "Visul American are o parte buna, de care europenii trebuie sa tina cont – simtul responsabilitatii personale si asumarea riscurilor. Dar europenii ii pot invata pe americani despre calitatea vietii, despre solidaritatea sociala, despre sustenabilitate, despre respectul pentru natura si creaturile care ne inconjoara."
Acestea sunt niste aprecieri deontice care tin de o finete sociologica. Insa productia si consumul sustenabile sunt inca departe de a fi o parte a modului de viata european. Liderii UE cauta solutii politice si economice pentru a evita o criza ce se prefigureaza: cea a energiei, dublata de epuizarea resurselor. Deci, dincolo de Visul European, as dori sa vorbim si despre realitatea europeana; situatia nu e prea roz, o spune si comisarul Dimas…
Intr-adevar, nu e. Dar visul este despre cum ai vrea sa fie, despre cum vrei sa fii tu insuti, iar vestea buna e ca macar incepand sa gandesti la ce vrei sa devii atunci o vei si face. Da, este inca o prapastie intre a visa si a construi realitatea.
Care sunt pasii, care sunt termenele pentru a ajunge acolo? Cum poate Romania, in destinul sau european, sa depaseasca o criza energetica globala?
Cred ca acesta este motivul pentru care sunt atat de dur in problema energiei nucleare si a carbunelui pentru ca am convingerea ca voi (romanii – n.n.) aveti un potential urias aici, trebuie sa va miscati repede cu energiile regenerabile, aveti suficiente surse hidro pentru a produce multa energie, aveti soare, aveti vant, aveti biomasa si deseuri forestiere, aveti tot ce va trebuie.
Ceea ce trebuie sa faca Romania acum este sa adune intr-un singur loc societatea civila si sectorul progresist de business, iar generatia tanara sa imbratiseze A Treia Revolutie, o revolutie a electricitatii. Poti sa iti imaginezi generatia YouTube inconjurata de termocentrale pe carbune si de centrale nucleare? Acum radem, dar daca vizualizam chestia asta e ca un episod de desene animate prost.
Romania are 21 de milioane de oameni, e aproape cat Polonia, e un mare elefant. Incepeti, naibii, sa puneti tara asta in miscare!
Comercializarea emisiilor de carbon are un rol important in aceasta utopie?
Cred ca schemele de comercializare a carbonului sunt o parte a solutiei, dar daca cineva crede ca aceasta este singura solutie trebuie sa glumeasca. Schemele de comercializare nu fac decat sa ne castige putin timp si sa stabileasca niste standarde. Stiti care este valoarea reala a comercializarii carbonului? E un credit pentru a invata, un credit care permite oamenilor sa inteleaga ca, de fiecare data cand faci ceva, acel lucru afecteaza padurile virgine sau alte locuri. Realizezi ca atunci cand faci ceva ii afectezi pe ceilalti. Este un process de invatare. Oamenii chiar incep sa integreze in mintile lor ca tot ceea ce fac are impact asupra tuturor celorlalti. Acesta este, de fapt, cel mai mare beneficiu pe care il ofera, sa arate ca suntem responsabili pentru cei din jurul nostru.
Vorbind despre comercializarea carbonului din prezent, repet, e o mica parte din ceea ce trebuie sa facem. Ceea ce intr-adevar trebuie facut este sa taxam carbonul, cerealele cu care hranim animalele, productia de carne – cea de-a doua mare cauza a incalzirii globale. Nimeni nu vorbeste despre asta!
Prima cauza sunt cladirile, a treia cauza este transportul. Niciun politician nu aminteste nimic despre cea de-a doua cauza, adica intreaga industrie a carnii. Daca, pana acum, am taxat masinile si petrolul, de acum inainte vom taxa carnea!
Totusi, criza petrolului si emisiile in urma arderii combustibililor fosili sunt marea problema?
Pentru fiecare baril de petrol pe care il descoperim noi consuma m trei. E un fapt. Am avut o intalnire acum doua saptamani (mai 2008 – n.n.) cu peste 70 de directori ai unor mari companii la Paris, iar ei au pus problema pe sleau: ne indreptam catre scurtarea dramatica a zborurilor cargo, globalizarea se restrange. Fenomenul este de "continentalizare" sau globalizare regionala. Aceasta se intampla pentru ca toate costurile legate de transporturile aeriene ce trebuie sa asigure nevoile noastre primare de bunuri si servicii sunt teribil de scumpe, mai ales pentru daunele pe care le aduc mediului inconjurator, dar si pentru costurile energiei. Asa ca vom fi martorii unor mari regionalizari, in primul rand in Europa, dar si in Asia ori in cele doua Americi.
Numele jocului globalizarii acum cativa ani era forta de munca ieftina si miscarea capitalului. In ziua de azi, eu spun ca totul sta in logistica si in pretul energiei, dar cel mai mult in combaterea schimbarilor climatice. Acestea conditioneaza agricultura si turismul si vor determina costul energiei. Oricine din comunitatea de business care nu intelege asta va fi sub amenintarea falimentului in doar cativa ani. Ceea ce ma
frapeaza este ca guvernele inca sustin cu fonduri masive energiile bazate pe combustibili fosili si pe cele nucleare, iar energiile alternative, solara si eoliana, sunt mereu in coada listei. A Treia Revolutie Industriala de aici trebuie sa inceapa: subsidii mari pentru energii regenerabile. E simplu.
Energia bazata pe hidrogen este una dintre pietrele unghiulare ale scrierilor dumneavoastra. Spuneti-ne insa despre initiativa europarlamentara a hidrogenului verde, pe care ati demarat-o la Bruxelles.
Am pornit aceasta comisie pe vremea cand Romano Prodi era presedintele executivului european. Ne-am asezat impreuna si l-am convins ca trebuie sa demareze un program continental al hidrogenului ca sa deschidem un program adevarat al energiilor alternative. Prodi, Comisia Europeana, a pus deoparte
doua miliarde de euro pentru program. Acum, initiativa este o asociere a ultimelor tehnologii in domeniu si intra pe piata.
Anul acesta, Comisia Europeana are o contributie de 500 de milioane de euro, iar mediul de afaceri privat vine cu 7 miliarde de euro. Programul are, in prezent, 26 de platforme tehnologice de motoare, subiecte pentru cercetare si dezvoltare. In urma cu nici o jumatate de an am adus lideri din business sa se intalneasca cu presedintele Barroso, iar dupa aceasta intalnire am fost incurajat de Comisie sa converg cele 26 de platforme. Pana acum am localizat 13 din cele 26 de platforme care, in final, vor pune bazele celei de-a Treia Revolutii Industriale in domenii precum infrastructura rutiera, cai ferate, chimie sustenabila, tehnologia informatiei, energie pe hidrogen si constructii. Reprezentantii din aceste domenii au intrat in grupul de lucru al platformei noastre de convergenta. Pe modelul NASA, toate aceste platforme ale industriei inalte vor crea, in convergenta, o harta energetica a lumii.
Sa incercam sa revenim la tara noastra abordand o tema care v-a preocupat multa vreme: organismele modificate genetic. Monsanto sau Pioneer activeaza de ani buni in Romania, iar de ceva vreme subiectul organismelor modificate genetic are o tot mai mare acoperire. Ce pozitie trebuie sa ocupe Romania in aceasta problema?
Organismele modificate genetic sunt o mare greseala, si Romania nu trebuie sa persiste in aceasta. Opozitia fata de OMG-urilor a pornit practic din biroul meu, in 1982. Am initiat atunci primul proces care ulterior a oprit prima distribuire a organismelor modificate genetic in mediul inconjurator. Ne-am luptat cu Monsanto ani intregi. Iar in 1999 am avut o intalnire cu presedintele Frantei de atunci, Jacques Chirac, pentru a initia un moratoriu in aceasta problema la nivel european. OMG-urile nu au niciun rost, creeaza doar probleme de sanatate si afecteaza mediul inconjurator. Toate produsele marilor companii producatoare de OMG sunt patentate, iar producatorii, fermierii, devin tot mai dependenti de formulele si hibrizii multinationalelor.
Insa exista un o noua generatie de cercetare intitulata Marker Assisted Selection. Sunt intru totul pentru aceasta noua biotehnologie, o veritabila revolutie genomica.
Ceea ce nu stiti este ca majoritatea companiilor precum Monsanto sau Syngenta cerceteaza acum aceasta noua tehnologie. De ce? Pentru ca OMG-urile nu functioneaza. Nu aduc niciun avantaj. De fapt sunt un barbarism, sa combini doua entitati pentru a crea rezistenta la mediul toxic e gresit: creezi prea multa rezistenta, prea rapid. Monsanto si Syngenta nu vor sa vorbeasca despre asta pentru ca nu vor sa recunoasca faptul ca OMG nu functioneaza.
In Marker Assisted Selection se poate cartografia genomul graului, sa zicem. Specia ce urmeaza a fi comercializata poate fi incrucisata la nivel nucleal cu o alta, salbatica, rezistenta a seceta, de exemplu. Rezultatul va fi un grau mai rezistent la seceta. Retineti, operam numai cu grau, nu combinam ADN-ul plantei cu nicio bacterie, ci facem doar combinatii inter-specie.
Deci, daca combini aceasta selectie cu agricultura agro-ecologica, fara drepturi de autor – patente -, ci open source, obtinem agricultura organica. {tim totusi ca Monsanto nu ar face niciodata chestia asta, dar nu cu mult timp in urma am chemat la mine in birou reprezentanti ai marilor organizatii ecologice mondiale, Greenpeace, Friends of the Earth, Union of Concerned Scientists, si am declarat ca suntem impotriva OMG, dar nu impotriva cercetarii genetice atat timp cat putem face lucruri mai bune.
Credeti totusi ca rezultatele acestei selectii nu vor fi patentate?
Acest timp de selectie este in mod evident mai ieftin decat OMG. Noile generatii de plante vor fi mai bune, iar fermierii vor comunica si schimba intre ei hibrizii optimi.
Este un fel de file-sharing, se face exact la fel cum se schimba fisierele on-line. Toti vor trebui sa schimbe cu noasterea intre ei. Multi nationalele nu vor putea monitoriza pe toata lumea. Asa ca faceti cunoscuta noua tehnologie si in Romania, porniti lobby-ul cu tineri, cu mici producatori agricoli si cu ONG-uri si produceti noua agricultura organica.
