Magdalena Iuga, directorul executiv al Direcţiei Utilităţi Publice de la Primăria Capitalei a atras atenția că în Bucureşti s-au produs, în 2017, peste 1 milion de tone de deşeuri. Capitala are un indice de generare a deşeurilor între 0,9 kg şi 1 kg/cap locuitor pe zi faţă de 0,65 kg/cap locuitor pe zi, în ţară. Mai mult, potrivit acesteia, soluția pentru colectarea separată a deșeurilor este colectarea direct la sursă, pentru că Bucureştiul nu dispune de spaţii care să permită organizarea de puncte de colectare a deşeurilor reciclabile.
Direcţia Utilităţi Publice de la Primăria Capitalei a elaborat un masterplan cu privire la gestiunea deşeurilor care prevede investiţiile pe care trebuie să le realizeze sectoarele Bucureştiului şi investiţiile pe care urmează să le realizeze municipiul Capitalei. Potrivit acestui act, care va intra în aprobarea Consiliului General la sfârşitul lunii ianuarie, în Bucureşti s-au produs, în 2017, peste 1 milion de tone de deşeuri.
„Nu va fi deloc uşor să aplicăm cele două principii de bază – «Poluatorul plăteşte» şi «Plăteşti pentru cât arunci» – pentru că avem sectoare unde se percep taxe de salubrizare, dar avem şi sectoare unde nu. Nu stăm deloc bine, dacă luăm în calcul cantitatea de deşeuri ce se produce în Bucureşti. […] Perspectivele de reducere a acestor cantităţi nu sunt tocmai favorabile, dacă nu introducem colectarea separată direct la sursă, să dezvoltăm staţii de sortare a deşeurilor colectate separat. Bucureştiul, spre deosebire de restul ţării, are un indice de generare a deşeurilor între 0,9 kg şi 1 kg/cap locuitor pe zi faţă de 0,65 kg/cap locuitor pe zi, în ţară”, a declarat într-o conferință Magdalena Iuga, director executiv la Direcţia Utilităţi Publice de la Primăria Capitalei.
Potrivit acesteia, viitoarele contracte de salubrizare ar trebui să conţină tarife diferenţiate pentru categoriile de deşeuri ce urmează a fi colectate selectiv. În plus, a adăugat că trebuie căutate soluții pentru acoperirea costurilor pe care le presupune implementarea colectării direct la sursă, din moment ce Bucureştiul nu dispune de spaţii în care să fie amplasate puncte de colectare a deşeurilor.
„Bucureştiul nu dispune de spaţii care să permită organizarea de puncte de colectare a deşeurilor reciclabile. Noi nu reuşim să acoperim necesarul de parcări … Vă închipuiţi dvs. cât de greu va fi să ajungem să desfiinţăm nişte parcări pentru a organiza insule de colectare, aşa cum ne-am propus, în interiorul cartierelor. Sigur, în opinia noastră, cea mai bună metodă pentru introducerea colectării separate este colectarea direct la sursă, dar asta presupune o muncă laborioasă, implicarea atât a operatorului, a autorităţii locale şi, nu în ultimul rând, a cetăţeanului”, a comentat Iuga.
Directorul executiv al Direcţiei Utilităţi Publice din Primăria Capitalei a adăugat că, în viitor, va fi dezvoltat un program unitar de conştientizare şi informare a populaţiei privind gestiunea deşeurilor, pentru ca România să-și atingă țintele de reciclare de 50% până în 2020.
Statisticile Asociaţiei Române a Compostului (ARC) arată că, în prezent, la nivel naţional, se procesează prin compostare 124.717 tone de deşeuri organice pe an, respectiv 8,7% din totalul capacităţii de procesare de 1,5 milioane de tone existent. Totodată, 34,6% sunt instalaţii nefinalizate, în construcţie, iar restul de 54,9% reprezintă instalaţii de compostare recepţionate, dar care nu funcţionează.
