- Am vorbit cu Iulia Pașa, directorul de Sustenabilitate al Băncii de Investiții și Dezvoltare, într-un interviu exclusiv pentru Green Report. Ea ne povestește cum o bancă de stat ajunge să refuze proiecte dacă acestea afectează mediul și ce înseamnă, de fapt, să finanțezi „responsabil”.
- Nimic nu e lăsat la voia întâmplării. Înainte ca banca să sprijine un proiect, se uită atent la tot ce presupune acesta: cum e făcut, cum e folosit și ce rămâne în urmă. Iulia Pașa ne explică de ce e important să nu evaluăm doar ideea în sine, ci și urmele pe care le lasă în natură.
- Proiectele care aduc un bine concret oamenilor și naturii sunt cele care contează. De la apă curată, la panouri solare sau spitale mai bine dotate – banca finanțează inițiative care îmbunătățesc viața comunităților. Iar impactul e măsurat clar, inclusiv prin scăderea poluării.
- Există o listă cu ce nu se poate finanța – și e clar de ce. Dacă un proiect poluează, distruge sau nu respectă regulile de mediu, nu are loc pe lista finanțărilor. Iulia Pașa ne povestește cum funcționează acest filtru și ce trebuie să dovedească cei care vor sprijin de la BID.
- Și nu e vorba doar de bani, ci și de sprijin real. Banca oferă îndrumare pentru firme mici și autorități locale, ca să înțeleagă mai ușor regulile și să se adapteze la cerințele de mediu. Iar cu ajutorul tehnologiei, BID urmărește atent cum evoluează fiecare proiect și ce efecte are asupra mediului.
Green Report (GR): Ce pondere are în prezent finanțarea sustenabilă în portofoliul total al BID și care este traiectoria de creștere planificată pentru următorii ani?
Iulia Pașa: Strategia de investiții și creditare a Băncii de Investiții și Dezvoltare este construită în jurul angajamentului pentru sustenabilitate. Ne-am asumat responsabilitatea de a sprijini dezvoltarea economică și socială durabilă, astfel încât instrumentele noastre financiare integrează principiul „Do No Significant Harm”.
Mai mult, pentru finanțarea proiectelor de investiții cu o valoare mai mare de 10 milioane de euro sau cu o durată de viață mai mare de 5 ani, analizăm aspectele legate de imunizarea la schimbările climatice. Ne aflăm acum în etapa premergătoare selecției intermediarilor financiari – bănci și IFN-uri implicate în finanțarea IMM-urilor – și avem certitudinea că finanțarea proiectelor verzi și respectarea principiului DNSH rămân condiții imperative, indiferent de beneficiarul produselor noastre sau de momentul contractării instrumentelor BID.
GR: Cum este aplicat, în mod operațional, principiul „Do No Significant Harm” în procesul de selecție și aprobare a proiectelor finanțate?
Iulia Pașa: Ne-am luat toate măsurile pentru ca principiul „Do No Significant Harm” să fie integrat în toate etapele proceselor interne și externe. De la selecția intermediarilor financiari, până la aprobarea proiectelor pentru finanțare și monitorizarea acestora în etapa de implementare, am introdus indicatori de evaluare specifici.
De exemplu, când noi sau partenerii noștri financiari evaluăm o activitate economică, analizăm impactul asupra mediului al activității în sine, cât și impactul asupra mediului al produselor și serviciilor furnizate de activitatea economică respectivă pe parcursul ciclului de viață, luând în considerare producția, utilizarea și sfârșitul duratei de viață a produselor și serviciilor respective.
Finanțăm doar inițiative care contribuie la un mediu economic durabil și prosper.
GR: La care dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) contribuie în mod direct strategia de creditare și investiții a BID, și cum se măsoară această contribuție?
Iulia Pașa: BID și-a construit Strategia de sustenabilitate, corelată cu Strategia de creditare și investiții, identificând domeniile, sectoarele și ariile de intervenție care au potențial de a contribui direct la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale României. Avem patru obiective strategice, respectiv: sprijinirea accesului la finanțare pentru IMM-uri, inclusiv pentru companiile nou înființate, facilitarea finanțării proiectelor viabile de infrastructură, susținerea absorbției de fonduri europene și acordarea de asistență tehnică.
Celor patru obiective strategice le corespund mai multe obiective de dezvoltare durabilă. De exemplu, prin sprijinul acordat pentru finanțarea proiectelor de infrastructură din sectorul de apă și apă uzată, vom contribui la ODD 6, care vizează asigurarea accesului la apă curată.
De asemenea, contribuim la ODD 7, investind în energie regenerabilă, cum ar fi parcuri eoliene și solare, pentru a asigura o sursă de energie curată și accesibilă. În plus, susținem ODD 9 prin finanțarea dezvoltării infrastructurii esențiale și a proiectelor inovatoare. BID va sprijini dezvoltarea unităților de asistență medicală, va asigura un acces mai bun la servicii medicale și va îmbunătăți infrastructura generală de sănătate publică, contribuind astfel la ODD 3.
Măsurăm contribuția noastră prin indicatori specifici, cum ar fi numărul de proiecte finanțate și impactul lor asupra comunităților, valoarea adăugată la nivelul județului sau regiunii de dezvoltare, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul fiecărui proiect finanțat și la nivelul regiunii de dezvoltare.
GR: Există o țintă procentuală sau cantitativă asumată pentru direcționarea portofoliului de creditare către proiecte verzi sau durabile până în 2028?
Iulia Pașa: Misiunea noastră este aliniată cu obiectivul României de a atinge neutralitatea climatică, în conformitate cu pachetele legislative de reglementare ale Uniunii Europene.
Pentru aceasta, BID sprijină proiectele care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, utilizarea eficientă a resurselor și promovarea economiei circulare. Intervenția noastră se reflectă în bilanțul instituțiilor financiare partenere, împreună cu care parcurgem drumul către o economie inclusivă și neutră din punct de vedere climatic.
GR: Ce tipuri de împrumuturi legate de sustenabilitate (sustainability-linked loans) sunt deja disponibile în ofertă și care sunt indicatorii ESG de performanță incluși în aceste produse?
Iulia Pașa: Am început cu garanțiile de portofoliu dedicate IMM, produs care susține componenta socială din definiția sustenabilității. Mai mult, aceste garanții sprijină investițiile în active care au impact pozitiv asupra mediului, fie că e vorba de eficiență energetică, transport mai curat, retehnologizări, automatizări, digitalizarea proceselor. Considerăm că este un produs dual.
La fel și garanțiile individuale și finanțarea directă, dedicate operatorilor de servicii din comunitățile locale și autorităților publice locale, au obiectivul de a face viața oamenilor mai bună prin acces la servicii de bună calitate și furnizate într-un context mai prietenos cu mediul.
GR: Plănuiți lansarea unor fonduri dedicate exclusiv finanțării tranziției verzi sau unor mecanisme financiare specializate pentru investiții sustenabile?
Iulia Pașa: Conform strategiei noastre, în acest moment analizăm oportunitatea și maturitatea pieței pentru un astfel de produs, inclusiv disponibilitatea intermediarilor financiari de a participa.
Scopul nostru este să sprijinim proiectele de energie regenerabilă, de orașe inteligente, de infrastructură spitalicească, de cercetare-dezvoltare-inovare, în conformitate cu obiectivele noastre strategice și cu misiunea BID de a sprijini dezvoltarea economică și socială sustenabilă.
GR: Care sunt criteriile și mecanismele utilizate de BID pentru a exclude de la finanțare proiectele cu impact negativ semnificativ asupra mediului sau societății?
Iulia Pașa: Utilizăm criterii stricte de evaluare a impactului asupra mediului și societății și ne delimităm de proiectele care nu respectă standardele de sustenabilitate.
De altfel, toate instrumentele financiare ale BID integrează principiul „Do No Significant Harm”, astfel că finanțăm doar inițiative care contribuie la un mediu curat, durabil și rezilient. Analiza nu se limitează doar la activitatea economică în sine, ci are în vedere și produsul sau serviciul rezultat, precum și lucrările necesare pentru realizarea produsului sau serviciului.
Ne asigurăm că pe durata finanțării, beneficiarul respectă standardele de protecție a mediului, însă evaluarea finală vizează întreaga durată de viață a produsului rezultat, dincolo de maturitatea contractului în sine. Avem indicatori specifici pentru fiecare dintre cele șase obiective de mediu vizate de Regulamentul privind taxonomia.
De exemplu, utilizarea de materiale izolante care să conducă la o mai bună eficiență energetică, utilizarea de tehnologii avansate, instalarea de sisteme de filtrare adecvate pentru a preveni poluarea aerului și apei (de exemplu filtre pentru emisiile de gaze sau filtre pentru apa uzată), reducerea supra-iluminării.
În același timp, extindem colaborarea cu intermediarii financiari și cu beneficiarii finali și printr-o componentă educațională, în care promovăm și explicăm în detaliu ce înseamnă de fapt un comportament responsabil față de mediu. Scopul este de a contribui împreună la întărirea rezilienței organizațiilor și comunităților pe termen mediu și lung.
GR: Utilizați în prezent scenarii de stres climatic sau evaluări cantitative ale riscurilor climatice în procesul de analiză a riscului de credit?
Iulia Pașa: Scenariile de stres climatic și evaluările cantitative ale riscurilor climatice sunt integrate în procesul nostru de analiză a riscului de credit. Această analiză complexă implică o colaborare strânsă între departamentele noastre de risc, sustenabilitate și comercial.
Fiecare departament aduce expertiza sa specifică, contribuind la o evaluare detaliată și cuprinzătoare a riscurilor climatice. Această abordare interdisciplinară ne permite să identificăm și să gestionăm mai eficient riscurile climatice.
GR: Aveți o listă clară și publică de activități economice sau sectoare considerate neeligibile din perspectiva sustenabilității?
Iulia Pașa: BID asigură transparență și conformitate în întreg procesul de finanțare sau garantare. Pe site-ul nostru sunt disponibile criteriile de eligibilitate ale fiecărui produs în parte.
Mai mult decât atât, documentația DNSH este obligatorie pentru orice solicitant de finanțare. Aceasta atestă că activitățile propuse nu vor aduce prejudicii semnificative celor șase obiective de mediu stabilite de Regulamentul(UE) 2020/852.
Produsele BID implică așadar excluderea acelor sectoare care pot aduce atingere obiectivelor de mediu, prevăzute în regulamentele specifice. Practic, urmărim respectarea principiilor DNSH, atât la acordarea facilităților, cât și pe toată durata de maturitate.
În acest moment, pe site-ul nostru, www.bidromania.eu, în cadrul documentației pentru preselecția intermediarilor financiarilor interesați de garanția de portofoliu este publicată și lista activităților excluse de la finanțare.
GR: Care este structura actuală a echipei responsabile de evaluarea și integrarea criteriilor ESG în procesul decizional?
Iulia Pașa: Fără a fi numeroasă, echipa noastră responsabilă de implementarea principiilor de sustenabilitate este formată din personal cu înaltă calificare, inclusiv în ingineria mediului, analiză de risc climatic, sustenabilitate, produse bancare, autorități publice și consultanță. Avem colegi cu experiență internațională, inclusiv în cadrul Comisiei Europene, ceea ce ne permite să abordăm problemele de sustenabilitate din multiple perspective.
Mai mult, colaborarea interdepartamentală este esențială pentru BID, deoarece sustenabilitatea este un vector principal al activității noastre.
Echipa noastră lucrează îndeaproape cu departamentele din zona comercială, analiză de risc și altele, pentru a integra criteriile ESG în toate deciziile noastre. Totodată, experții noștri fac parte din grupuri de lucru dedicate sustenabilității la nivelul Asociației Europene a Băncilor de Dezvoltare și Asociației Române a Băncilor. Contribuim astfel la dezvoltarea și implementarea celor mai bune practici în domeniu.
GR: Ce provocări întâmpinați în integrarea datelor ESG în infrastructura IT existentă și cum abordați aceste limitări tehnologice?
Iulia Pașa: Pentru că suntem o bancă nouă, ne-am înființat oficial la finalul anului 2023 prin PNRR, am avut șansa de a construi infrastructura IT de la zero. Pe cât a fost de dificil, pe atât de ofertant a fost capitolul de bune practici împărtășite. Am beneficiat de experiențele unor bănci de dezvoltare din Europa cu tradiție.
Mai mult, apartenența la EAPB, Asociația Europeană a Băncilor de Dezvoltare dinEuropa, ne-a deschis multe uși, astfel că am reușit să integrăm, într-un timp record pentru o bancă înființată de la zero, soluții actualizate de gestionare a datelor ESG.
Ne-am construit propriul sistem de management pentru aspectele de mediu și sociale (ESMS – Environmental and Social Management System), beneficiind și de îndrumare din partea experților Băncii Mondiale.
Prin aceste eforturi, ne asigurăm că sustenabilitatea rămâne un vector principal al activității noastre și că putem sprijini competitivitatea economică și inovația, contribuind în același timp la un impact pozitiv asupra mediului și societății.
Suntem în poziția avantajoasă de a construi infrastructura IT de la zero și cu obiectivul de a cuprinde seturile de date necesare pentru a putea monitoriza impactul în sustenabilitate al activității noastre.
GR: Sunt planificate investiții semnificative în tehnologii noi – precum AI sau blockchain – pentru a sprijini analiza riscurilor climatice și trasabilitatea proiectelor?
Iulia Pașa: Investim constant în actualizări și soluții IT moderne pentru a rămâne relevanți. Colaborăm cu furnizori de soluții IT pentru a ne asigura că infrastructura noastră este capabilă să gestioneze și să analizeze datele legate de ESG în mod eficient.
Sistemele pe care le-am implementat sunt noi și încorporează cele mai avansate soluții în domeniu. Suntem atenți la noile tehnologii și analizăm permanent alternativele prin care ele pot să fie utilizate pentru a ne ajuta să ne atingem obiectivele, într-un mediu sigur, care să asigure 100% conformitate, trasabilitate și securitatea datelor.
GR: Cum sprijiniți clienții – în special IMM-urile – în înțelegerea și adoptarea criteriilor ESG, având în vedere lipsa lor de capacitate de raportare?
Iulia Pașa: Sprijinirea clienților în adoptarea principiilor DNSH este imperativă pentru noi, iar abordarea noastră se bazează pe doi piloni principali. Primul pilon constă în îndrumare metodologică pentru intermediarii financiari.
Organizăm sesiuni explicative pentru a le oferi toate informațiile necesare despre principiile DNSH și criteriile de reziliență climatică și importanța acestora. Aceste sesiuni sunt menite să clarifice orice neînțelegeri și să ofere suport continuu în procesul de analiză și monitorizare a acestor criterii la nivelul fiecărei facilități de credit.
Al doilea pilon se concentrează pe beneficiarii finali, adică IMM-urile, UAT-urile și companiile asociate acestora. Avem în plan să oferim curând tutoriale și resurse utile, astfel încât informațiile de specialitate să fie accesibile și ușor de înțeles.
Scopul nostru este să facem cunoscute aceste informații în piață, ceea ce ajută ulterior la raportare și conformitate. Sunt inițiative care susțin misiunea noastră de a sprijini dezvoltarea economică și socială sustenabilă. Prin aceste eforturi, ne asigurăm că beneficiarii vor fi mai bine pregătiți pentru a contribui la un mediu rezilient din punct de vedere climatic.
GR: Cum adaptați comunicarea și cerințele ESG în funcție de profilul clientului (IMM-uri, autorități locale, companii municipale) pentru a asigura o tranziție realistă și echitabilă?
Iulia Pașa: Adaptarea comunicării cerințelor legate de factorii de mediu, sociali și de guvernanță este esențială din perspectiva unei înțelegeri corecte și a unei poziționări corespunzătoare. În cazul intermediarilor financiari, analizăm printre altele politicile de mediu, rapoartele de sustenabilitate, integrarea ESG la nivelul politicilor de risc.
În cazul beneficiarilor finali din categoria autorităților publice, companiilor subsidiare și operatorilor regionali, analizăm implicarea lor responsabilă din perspectiva aspectelor de mediu și a impactului asupra comunităților.
Oferim soluții personalizate și suport continuu, astfel încât fiecare client să primească îndrumarea necesară în funcție de nevoile proprii și specificul său.
Analizăm comportamentul fiecărui beneficiar final în raport cu aspectele sociale și de mediu și facem recomandări pentru îmbunătățirea acestora.
GR: Ce metodologie și ce seturi de indicatori utilizați pentru a monitoriza impactul sustenabil al proiectelor finanțate și pentru a raporta progresul
Iulia Pașa: Monitorizăm impactul sustenabil al proiectelor printr-o metodologie caracterizată, în primul rând, de rigurozitate. Ne bazăm pe indicatori specifici, adaptați fiecărui sector finanțat.
De exemplu, pentru proiectele din domeniul infrastructurii de alimentare cu apă, tratarea apelor și evacuarea apelor uzate ne concentrăm pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pe eficiența energetică la nivelul proceselor tehnologice, care se vor reflecta in condiții mai bune de viață pentru oamenii din zonele deservite prin proiect.
În cazul proiectelor de regerenare urbană evaluăm reducerea amprentei de carbon, refacerea zonelor de recreere în natură și impactul pozitiv asupra mobilității și stării de sănătate la nivelul comunităților locale. Acești indicatori ne permit să măsurăm progresul în mod clar și obiectiv, în conformitate cu misiunea noastră de a promova dezvoltarea economică și socială durabilă.
