LAUREAŢII GREEN REPORT
Genesis Biopartner a fost unul dintre câștigătorii Galei Green Report din acest an, fiind distins cu premiul Excelență în Eficiență Energetică. Compania înțelege nevoia urgentă de tehnologii inovative și sustenabile pentru a sprijini tranziția către un viitor mai verde și mai eficient din punct de vedere energetic.
Green Report a stat de vorbă cu Ștefan Tudorie, Director Comercial, și Cristi Bivolaru, Director Dezvoltare, pentru a înțelege bunele practici implementate de Genesis Biopartner în domeniul eficienței energetice și impactul acestora asupra industriei și mediului.
Green Report: Care a fost nevoia de la care ați pornit acest proiect? Cum ați identificat-o?
Ștefan Tudorie: Dacă vorbim despre proiectul de stații de biogaz, el a început în 2011. Cumva istoria Genesis e simplă: s-a dorit să se facă altceva, ceva diferit cu orientare catre mediu, catre sustenabilitate, beneficiind de know-how și de informații venite din partea specialiștilor. Astfel s-a decis construirea unei stații de biogaz la Filipeștii de Pădure, în 2011, după cum spuneam.
Odată ce am avut luată decizia, ulterior s-a trecut și la fapte. În 2012, această stație a fost deschisă. La momentul respectiv, stația funcționa având ca materie primă porumb siloz.
Ulterior, în 2018 s-a spus OK, avem o „problemă”. Noi cultivăm porumbul siloz, care este hrană pentru animale, sau folosim terenul care este pentru animale sau pentru oameni, luăm o materie primă de acolo și în loc să ajungă acolo unde trebuie, noi o folosim la biogaz.
Trebuie să facem o schimbare și s-a făcut această schimbare, s-a trecut la folosirea de deșeuri organice biodegradabile ca materie primă.
Tot în 2018, s-a făcut o îmbunătățire la stație. Inițial, stația producea un megawatt energie electrică, un megawatt energie termică.
În 2021 s-a încheiat procesul de îmbunătățire, moment în care stația a început să producă doi megawați energie electrică și doi megawați energie termică pe oră. Materia primă folosită, în procent de 100%, erau deșeurile organice biodegradabile, adică tot ceea ce provine din industria alimentară.
Astfel, rezolvăm două probleme.
Prima, ce facem cu deșeurile? Adică ce facem cu ceea ce provine din industria alimentară, HoReCa, retail, ce facem cu ceea ce provine de pe mesele noastre. Deșeurile organice biodegradabile sunt ale noastre, ale oamenilor si, oricât de mult nu ne place să ni se aducă aminte, este un adevăr.
Și noi facem și un lucru foarte bun: obținem o energie verde într-un mod foarte prietenos cu mediul înconjurător. Mai mult decât atât, suntem ultima verigă din cercul economiei circulare. Adică, cu noi se închide cercul, în sensul că ceea ce rămâne, digestatul este un fertilizator natural și ajunge pe câmp, prin intermediul fermierilor cu care avem parteneriate. Practic, ajutăm la reluarea ciclului.
G.R.: Ne puteți detalia puțin procesul prin care transformați biomasa în biogaz și, ulterior, în energie electrică sau termică?
Ș. T.: Procesul din punct de vedere tehnic este un picuț mai complicat decât ceea ce o să vă spun. Încerc să explic așa pe înțelesul tuturor.
Are loc o digestie anaerobă, similar cu ce se întâmplă în stomacul unei vaci, băgăm aceste deșeuri organice, ele fermentează într-un mediu anaerob, adică lipsit de oxigen. În urma fermentării, rezultă biogazul care este un amestec de concentrație mare de gaz metan.
Biogazul este ulterior purificat și folosit în motoarele de cogenerare și așa este obținută energia electrică și termică.
Cum spuneam și mai devreme, ceea ce rămâne este digestatul care ajunge pe câmp, la fermieri.
Sursa: Arhiva Genesis Biopartner
G.R.: Cum este distribuită cantitatea de energie pe care o produceți?
Ș. T.: Energia electrică, în momentul de față, se injectează în sistemul electric național. Având o producție de doi megawați oră, practic, noi producem energie electrică în bandă, în mod continuu. Nu depindem de fluctuații ale vântului sau soarelui. Efectiv este o producţie continuă.
O parte din energia termică o folosim în procesul propriu, o altă parte este pe baza unui parteneriat pe care îl avem. Această parte este dată către un partener de-al nostru. Vorbim aici despre stația de la Filipești.
La Cordun, cam toată energia termică o folosim noi.
G.R.: Ce măsuri implementați pentru a vă asigura că procesul de producție este cât mai ecologic și eficient posibil?
Cristi Bivolaru: În afară de tehnologiile de ultimă generație pe care le avem de la partenerii noștri, cu ajutorul cărora construim stațiile de biogaz, căutăm în permanență să îmbunătățim acest proces. Spre exemplu, la Cordun am trecut deja pe tehnologia în sistemul termofil, nu mezofil ca la Filipești, adică o temperatură mai mare de procesare a materiei prime (biomasei). Totodată, este și o stabilizare a procesului.
În partea cealaltă, dacă vorbim pe tot lanțul tehnologic și tot ce ține de emisii, acestea sunt conform legilor. Adică avem echipamente care corespund cerințelor legislative în vigoare, plus că avem și echipamente de purificare a biogazului până să intre în motor.
Mai mult decât atât, când digestatul, spre exemplu, este pasteurizat, este stabilizat ca proces și este ținut timp de o oră la 70 de grade în niște bazine, astfel încât să se oprească acest proces de fermentație, iar atunci când este ținut în lagune să nu mai elimine mirosuri neplăcute.
Volumul lagunelor de pe fiecare locație a fost calculat astfel încât să asigure depozitarea în condiții optime a întregii cantități de digestat rezultate din proces, până la împrăștierea acestuia ca fertilizator pe câmp
Lagunele sunt acoperite cu o membrană care nu permite evacuarea posibilelor mirosuri.
G.R.: Aveți planuri de extindere a capacităților de producție sau de deschidere a unor noi stații de biogaz în alte regiuni ale țării?
C.B.: Da, în afară de Filipeștii de Pădure și Cordun care sunt operaționale, avem în construcție încă două stații, una la Pișchia, lângă Timișoara și una la Almăj, lângă Craiova. Ca planuri de extindere pe termen lung, ar fi 10 stații în următorii ani.
Sursa: Arhiva Genesis Biopartner
G.R.: Cum anticipați că vor evolua politicile și reglementările în domeniul gestionării deșeurilor și al energiei regenerabile în următorii ani?
Ș. T.: Eu cred că aici deja primii pași se văd sau, mă rog, pentru noi cei din sistem au început să vadă, vorbind de gestionarea deșeurilor.
Aici vorbim despre faptul că, începând cu 1 ianuarie 2026, raportarea ESG va deveni obligatorie nu doar pentru companiile mari și corporate, ci și pentru IMM-uri. Cu siguranță, cei care nu s-au gândit din timp sau nu și-au făcut aceste calcule vor trebui să- și facă aceste calcule cu privire la raportarea ESG. Noi reprezentăm o parte din soluție, astfel încât raportarea lor să fie favorabilă.
Legată de această raportare, provenită din zona europeană, există o lege a risipei alimentare. Aceasta începe din ce în ce mai mult să fie conștientizată și aplicată de către antreprenori și populație. Trebuie să recunoaștem lucrul acesta și ne bucură că se fac progrese.
Ne referim la energie electrică obținută de biogaz pentru că momentan, legislația din România atât permite, dar biogazul este mult mai versatil. La nivel european, din biogaz se poate obține biometan și, cu siguranță, și la noi va apărea curând și o lege a biometanului, nu știu când exact, ceea ce înseamnă că această versatilitate a biogazului va putea fi folosită la deplina sa capacitate.
Adică să obținem și energie electrică, și energie termică, să obținem și biometan și poate, de ce nu, să mergem puțin mai departe, cu hidrogenul.
Există foarte multe posibilități, el poate fi folosit, de exemplu, ca și combustibil pentru mașini. Toate astea înseamnă, de fapt, o poluare mai mică, un mediu mult mai prietenos și mai curat pentru noi.
Din punct de vedere al gestionării deșeurilor și biogazului, cred că lucrurile se îndreaptă în direcția în care trebuie. Câteodată mai greu, câteodată mai încet, poate nu așa de repede cum ne-am dori noi, dar se întâmplă.
G.R.: Ați spus deja că planificați să mai deschideți alte sucursale – ce alte obiective pe termen lung aveți și cum intenționați să le atingeți?
Ș.T.: Deschiderea acestor stații noi reprezintă o provocare în sine și obiectivele care decurg din deschiderea stațiilor sunt în principiu pe partea de execuție. Un alt obiectiv este că trebuie să le asigurăm partea operațională .
Trebuie să fim și foarte atenți pe partea de legislație, astfel încât să fim la curent sau, împreună cu asociațiile din care facem parte, să susținem legislația în direcția pe care și statele din Uniunea Europeană au implementat-o. Nu putem spune că simpla deschidere de stație înseamnă doar un simplu obiectiv, de fapt, se lărgesc orizonturi și fiecare stație în sine are obiectivul său.
Cum spunea și colegul meu, targetul nostru pentru următorii ani este să ajungem la un număr de 10 stații. Este un obiectiv destul de ambiţios şi impresionant, pot spune.
C.B.: În completarea a ceea ce a spus colegul meu, ca obiective și tot ce înseamnă pentru noi a fi cât mai sustenabil: suntem în curs de certificare atât cu ISCC, cât și cu Gold Standard.
ISSC înseamnă International Sustenability Carbon Certification iar această certificare sau acest proces ne certifică pe noi că tot ceea ce înseamnă și tot ceea ce ține de fluxul și procesul tehnologic este conform cu standardele europene de sustenabilitate și reducere a emisiilor de carbon.
Mai mult decât atât, certificarea oferită de Gold Standard, este tocmai pentru a cuantifica aceste eforturi ale noastre, în sensul de a avea și un număr cât mai exact din punct de vedere al tonelor de CO2 care sunt reduse și care nu mai sunt emise în atmosferă prin procesarea materiilor prime aduse la noi la stație în loc să fie eliminate altfel.
