Interesul pentru energia hidroelectrică, dar și alte surse energetice regenerabile este în scădere, a declarat Zoltan Nagy, reprezentant al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul evenimentului Romanian HydroPower Energy Summit. Concluzia lui a fost susținută și de alți vorbitori în cadrul summit-ului – reprezentanți ai Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, ai Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, precum și ai organizațiilor din domeniu.
România și-a atins din 2012 în fiecare an țintele naționale privind ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile în consumul brut de energie. În 2014, procentul atins a fost de 43%. În mod surprinzător, atingerea țintelor a fost un factor care a contribuit la scăderea interesului investitorilor în energia regenerabilă. Dacă de la 150 de producători în 2012 am ajuns la 550 în 2013, din 2013 trendul s-a oprit, iar anul trecut erau aproape 600 de producători în domeniu, subliniază Zoltan Nagy.
Totalul capacității de producție de energie regenerabilă a crescut foarte puțin în 2014 la 4.692 MW față de 4.349 MW în 2013, în condițiile în care în alți ani, trendul era de dublare. Capacitățile de producție hidroelectrică și eoliană au scăzut, capacitatea de producție fotovoltaică a crescut nesemnificativ, iar biomasa a crescut.
„Asta s-a întâmplat din mai multe motive: în anumite tehnologii numărul de certificate a fost redus, au intervenit schimbări radicale în schme a de sprijin, cota de energie regenerabilă a fost scăzută, iar investitorii nu au mai avut încredere în această piață”, a declarant Zoltan Nagy.
Energia hidroelectrică este resursa principală a mixului energetic fără emisii, este o resursă de echilibrare a sistemului electro-energetic național, explică, la rândul său, Adrian Marin, reprezentant al Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei. În totalul consumului final de energie regenerabilă, energia hidroelectrică a reprezentat în 2013 un procent de 76%.
În mixul energetic național, energia hidroelectrică a reprezentat 29% în 2014, iar energia eoliană, biomasa și energia solară însumate au reprezentat 13%. În 2014 capacitatea instalată de energie hidroelectrică a ajuns la 6.122 MW energie hidroelectrică în centrale de peste 10MW și la 586 MW în centrale de sub 10MW. Problemele cu care se confruntă investitorii în domeniul energie hidroelectrice sunt costul ridicat al apei brute, costurile mari de închiriere a albiei minore și de construcții.
Mai puține certificate verzi tranzacționate
A scăzut și piața certificatelor verzi. Pentru anul 2014 ANRE a estimat 17.591.558 de certificate verzi, dar Transelectrica a eliberat 12.650.486 de certificate, din care au fost tranzacționate aproximativ 8 milioane de certificate. Asta înseamnă că o capacitate de 1,7GW nu s-a realizat. Sistemul de certificate verzi, unul din mijloacele prin care statul susține și promovează producerea energiei electrice din surse regenerabile de energie, funcționează din 2009. În 2014, pentru prima oară, prețul certificatelor a scăzut drastic, atingând valoarea minimă stabilită de lege, adică 27 de euro per certificat.
Bogdan Popa, Președinte al Asociației Române pentru Microhidroenergie spune că certificatele verzi nu funcționează și că ar trebui înlocuite cu un preț reglementat. El a mai spus că microhidrocentralele au avut o evoluție foarte slabă în 2014 comparativ cu 2013. Microhidrocentralele au devenit nerentabile din punct de vedere economic, a spus, la rândul său, Rodin Traicu, deputat în Comisia pentru Industrii și Servicii. “Îndreptarea în totalitate spre scheme de sprijin este utopică, iar măsura de modificare a schemei a bulversat business-planurile în acțiune”, a spus acesta.
Vestea este îmbucurătoare pentru ecologiști care se împotrivesc amenajării râurilor pentru obținerea de energie electrică. Asociații de protecție a mediului precum WWF, Ecopolis și Asociația Salvați Dunărea și Delta susțin numeroase proteste și semnări de petiții împotriva construirii neadecvate de microhidrocentrale. În România, peste 500 MHC-uri se află în stadii diferite de planificare, autorizare și construcție, iar peste un sfert dintre acestea se află în arii protejate sau la limita acestora. Pe ambele versante ale Munților Făgăraș au fost distruse mai multe râuri (Capra, Buda, Otic, Sebeș, Sâmbăta, Vistrișioara și Dejani-Lupsa), în urma unor greșeli administrative. Ca reacție, la sfârșitul lui 2013 WWF a lansat Campania „Râurile de munte: ultima șansă” care ridică probleme precum: neglijarea biodiversității prin amplasarea microhidrocentralelor pe râuri cu o valoare ecologică ridicată, ignorarea riscurilor și a impactului cumulativ, construirea acestora fără o planificare corespunzătoare, precum și neglijarea impactului economic și social.
Obiectivul e ca România să devină un hub energetic regional, iar în anul 2020, 24 de procente din consumul final de energie electrică să fie realizat din surse regenerabile. Statul vrea să susțină producția de energie electrică din surse regenerabile, prin structurii de stocare, sisteme hibride, scheme de promovare către alte state membre UE, creșterea gradului de integrare în rețelele de distribuție și microhidrocentralele din strategiile regionale.
Romanian HydroPower Energy Summit 2015, organizat de GovNet Conferences, este o conferință internațională și târg de networking, dedicată profesioniștilor și investitorilor din domeniul hidroenergiei, având ca scop generarea de afaceri și prezentarea oportunităților de investiții în generarea de hidroenergie în România, dar și conectarea companiilor cu reprezentanți ai autorităților de reglementare în domeniul energiei. Anul acesta, printre participanți se numără și delegații ale unor importante companii investitoare în domeniul energetic, din Finlanda și Norvegia.
Puteți citi și:
Legea energiei și schema de sprijin pentru energii regenerabile, modificate din nou
Hidroelectrica a asigurat pentru 60% din consumul energetic național
