Un studiu din Marea Britanie care a luat în calcul date colectate în 11 ani de la două stații de epurare a apelor uzate a demonstrat că inteligența artificială poate, cu ajutorul unui algoritm, să detecteze deversările ilegale sau întâmplătoare de ape netratate în râuri.
Cercetătorii au adunat date despre debitele din două stații de epurare, învățând algoritmul să recunoască „forma fluxului” atunci când o instalație funcționa normal și când deversa ape uzate netratate. Algoritmul, dezvoltat inițial pentru genetică medicală, recunoaște astfel, prin tiparul de curgere printr-o stație de tratare, când se produce o deversare.
„Anterior, foloseam învățarea automată pentru a detecta diferențe subtile în forma feței copiilor pentru a ajuta la diagnosticarea anumitor afecțiuni genetice. În loc să mapăm forma 3D a unei fețe, aici avem forma fluxului printr-o instalație de tratare a apelor uzate”, a explicat pentru BBC prof. Peter Hammond de la Centrul pentru Ecologie și Hidrologie din Marea Britanie.
După analizarea datelor din cei 11 ani au fost detectate 926 de evenimente de deversare de la cele două stații de epurare.
Companiile de tratarea apei din Marea Britanie ar putea să folosească această nouă tehnică pentru a detecta orice deversări care altfel ar trece „neobservate sau neraportate”, spun cercetătorii, care au publicat lucrarea în ziarul Clean Water.
Stațiilor de epurare a apelor uzate li se permite să elibereze ape uzate netratate în râuri atunci când cad cantități excepționale de precipitații, însă activiștii de mediu se tem că frecvența unor astfel de deversări este mult mai mare.
„Am realizat prima hartă națională a deversărilor de canalizare în râurile englezești anul trecut și cred că am fost cu toții șocați de cât de mult și cât de răspândită este poluarea apelor uzate. Această hartă reflectă depășirile raportate. Nu știm cât de extinse sunt depășirile nedeclarate”, a declarat Christine Colvin, de la organizația Rivers Trust.
Agenția de mediu din Marea Britanie a declarat că este „impresionată de acuratețea” algoritmului și spune că „salută orice instrument care previne poluarea”.
„Nu va fi ușor să rezolvăm problema pentru că va fi nevoie de investiții majore atât în infrastructura canalizărilor noi, cât și a celor vechi și să regândim felul în care gestionăm surplusul de apă de ploaie din localități. Dar nu ne permitem impactul poluării în râuri dacă vrem să le folosim în siguranță pentru recreere și dacă vrem să punem în aplicare o recuperare complet verde care să aducă vietățile sălbatice înapoi”, a mai spus Colvin.
Citește și:
370 de milioane de euro pentru îmbunătățirea calității apei și reducerea apelor reziduale în România
