”Insulele de căldură urbane”, formate în urma dispariției spațiilor verzi, fac orașele mai calde decât împrejurimile lor și accentuează canicula și valurile de căldură, având drept consecință un consum mai mare de energie pentru răcirea clădirilor, creșterea riscurilor pentru sănătate, disconfort, un aer mai poluat, calitate mai proastă a apei și mai puțină productivitate la locul de muncă.
Potrivit unui studiu, sub efectul încălzirii globale și al fenomenului de ”insule de căldură urbane”, marile orașe ar putea înregistra o creștere suplimentară a temperaturii de 7 °C sau chiar 8°C până în 2100, informează Agerpres. Aproximativ 5°C ar fi atribuite încălzirii globale, restul provenind de la ”insule de căldură urbane”
Francisco Estrada, cercetător în cadrul Institutului de Studii pentru Mediu din Olanda, estimează că 5% din orașele cele mai populate s-ar putea confrunta cu creșteri ale temperaturilor de 8°C și chiar mai mult.
Cercetătorii au estimat și costul acestor evoluții pentru orașe.
Astfel, un oraș situat la mijlocul eșantionului de 1.692 de orașe studiate ar pierde echivalentul a 1,4 până la 1,7% din PIB pe an până în 2050 și între 2,3 și 5,6% până în 2100 , potrivit lor. Pentru orașul cel mai afectat, pierderile ar putea ajunge la 10,9% din PIB până în 2100.
Proiecțiile au fost făcute în baza unui scenariu de ceștere continuă a emisiilor de gaze cu efect de seră pe tot parcursul secolului.
