Emisiile de metan din sectorul petrolului și gazelor au atins 120 de milioane de tone în 2024, aproape de recordul istoric. Gazul, cu un efect de încălzire de 80 de ori mai puternic decât CO2, este responsabil pentru 30% din creșterea temperaturii globale.
În 2024, emisiile globale de metan provenite din exploatarea petrolului, gazelor și cărbunelui au atins niveluri alarmante.
Potrivit raportului Global Methane Tracker, publicat de Agenția Internațională pentru Energie (AIE), peste 120 de milioane de tone de metan au fost eliberate în atmosferă, o valoare apropiată de recordul atins în 2019.
„Măsurile actuale sunt sub ambițiile noastre”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al AIE.
Metanul: gaz invizibil, dar cu un impact uriaș
Metanul este al doilea cel mai puternic gaz cu efect de seră, după dioxidul de carbon.
Este inodor, invizibil și de 80 de ori mai eficient decât CO2 în a reține căldura pe termen scurt.
Se scurge din conductele de gaz, puțurile petroliere, minele de cărbune, fermele zootehnice și gropile de gunoi.
Din cele 580 de milioane de tone de metan emise anual, 60% provin din activități umane.
Industria combustibililor fosili, responsabilă pentru o treime din emisiile antropice
Producţia de energie este a doua cea mai mare sursă de emanatii de metan, după agricultură.
Sectorul energetic este responsabil pentru aproximativ 33% din emisiile provocate de oameni.
Cele mai mari pierderi apar în timpul extracției, arderii și transportului combustibililor fosili.
Metanul rezultat în acest proces ar putea fi captat, dar în majoritatea cazurilor este lăsat să se evapore în atmosferă.
„Aproape 70% din aceste emisii ar putea fi eliminate ușor și cu costuri reduse”, arată raportul AIE.
Gazul recuperat ar putea fi vândut, creând și un avantaj economic, nu doar climatic.
China, SUA și Rusia – cei mai mari poluatori
China este cel mai mare emițător de metan din energie, în special din cauza exploatării cărbunelui.
Urmează Statele Unite și Rusia, cu niveluri ridicate de emisii din industria gazelor și petrolului.
Aceste țări generează cele mai multe super-scurgeri, scurgeri masive de metan, identificate prin satelit.
Sateliții scot la lumină ceea ce guvernele ascund
Estimările AIE sunt cu 80% mai mari decât cele raportate oficial de guverne la ONU.
Diferențele apar pentru că multe state se bazează pe estimări teoretice, nu pe măsurători directe.
Transparența s-a îmbunătățit datorită a peste 25 de sateliți care urmăresc metanul din spațiu.
Printre aceștia, Sentinel 5P al Uniunii Europene a detectat în 2024 un număr record de super-scurgeri, în special în SUA, Turkmenistan și Rusia.
NASA și Agenția Spațială Europeană contribuie cu date din ce în ce mai precise despre originea și amploarea acestor emisii.
O problemă ignorată: puțurile și minele abandonate
O sursă majoră de emisii rămâne neadresată: infrastructura abandonată.
Puțurile de petrol și gaze abandonate, precum și minele de cărbune închise au contribuit cu 8 milioane de tone de metan în 2024.
Dacă ar fi tratate ca o singură țară, acestea ar fi al patrulea cel mai mare emițător de metan din combustibili fosili.
Angajamente insuficiente, acțiuni limitate
În prezent, angajamentele de reducere a emisiilor de metan acoperă 80% din producția mondială de petrol și gaze.
Totuși, doar 5% dintre aceste activități respectă un standard verificabil de emisii aproape zero.
Reducerea metanului cu 75% până în 2030 este esențială pentru a menține traiectoria spre neutralitatea climatică în 2050.
Impactul: un câștig climatic rapid
Datorită duratei scurte de viață în atmosferă (aproximativ 12 ani), reducerea emisiilor de metan poate încetini încălzirea globală într-un timp scurt.
Reducerea emisiei globale de metan din energie ar putea evita o creștere a temperaturii cu 0,1°C până în 2050.
„Acest lucru ar avea un impact considerabil, comparabil cu eliminarea dintr-o singură lovitură a tuturor emisiilor de CO2 din industria grea mondială”, precizează raportul AIE.
România, în fața unei provocări privind emisiile de metan
Deși România nu se numără printre cei mai mari emițători globali de metan, sectorul său energetic contribuie semnificativ la emisiile de metan din Europa.
Infrastructura energetică învechită și numeroasele sonde de petrol și gaze, multe dintre ele inactive sau abandonate, reprezintă surse semnificative de emisii de metan.
Conform Asociației Energia Inteligentă, din cele peste 54.000 de sonde forate în România în ultimii 166 de ani, doar 10.701 sunt active, restul fiind inactive sau abandonate.
Adoptarea Regulamentului (UE) 2024/1787 privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic impune României să implementeze măsuri stricte de monitorizare și reducere a acestor emisii.
Aceste măsuri includ detectarea și remedierea scurgerilor de gaze (LDAR), măsurarea, raportarea și verificarea emisiilor (MRV), precum și restricții privind arderea și ventilarea gazelor la coș.
Implementarea acestor măsuri va necesita investiții semnificative din partea companiilor energetice din România, costuri care ar putea fi reflectate în prețurile pentru consumatori.
Potrivit estimărilor Asociației Energia Inteligentă, aplicarea regulamentului european ar putea conduce la o creștere cu până la 31% a facturilor la gaze în România.
România a semnat Angajamentul Global pentru Metan (Global Methane Pledge) în decembrie 2023, în cadrul Conferinței COP28.
Inițiativa, lansată de Statele Unite și Uniunea Europeană, își propune reducerea emisiilor globale de metan cu cel puțin 30% până în 2030, față de nivelurile din 2020.
Aderarea României a venit alături de alte state cu emisii ridicate din energie, precum Turkmenistan și Kazahstan.
În 2024 a fost adoptată o propunere legislativă care modifică și completează Ordonanța de Urgență nr. 80/2018.
Actul stabilește condițiile de introducere pe piață a benzinei și motorinei și introduce un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Totodată, legea definește metodele de calcul și raportare a reducerii acestor emisii.
Ea modifică și Legea nr. 220/2008 privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile, susținând tranziția energetică și obiectivele climatice asumate de România.
Metanul trebuie să devină o prioritate
Raportul AIE confirmă că metanul este pârghia cea mai rapidă pentru încetinirea schimbărilor climatice.
Dar, fără acțiuni urgente, scurgerile masive vor continua, iar obiectivele climatice ale Acordului de la Paris vor deveni tot mai greu de atins.
CITIȚI ȘI:
România își ignoră emisiile de metan, deși ar putea genera 75 mil. EUR în energie anual
Emisiile Chinei vs. UE – China chiar nu face nimic pentru decarbonizare?
Barometru EY: Eșec generalizat al companiilor în asumarea reducerii emisiilor
