Patronatele și sindicatele din industria alimentară solicită la unison demiterea ministrului Mediului, Cristiana Pașca Palmer, pentru proasta gestionare a sistemului de colectare și reciclare și lipsa de control a autorităților.
UPDATE – Reprezentanții industriei de conserve din România și cei din piața laptelui afirmă că plata taxei de reciclare de 2 lei/kilogramul de ambalaj va aduce falimentul multor fabrici de profil și disponibilizarea a peste jumătate dintre angajați din aceste sectoare, toate aceste costuri urmând să fie plătite din buzunarele consumatorilor.
„Sectorul de conserve este cel mai năpăstuit. Sunt fabrici de conserve care pun pe piață 600 — 700 tone de sticle pe lună. Înmulțiți cu 2 lei și vedeți dacă rezultatul este echivalentul profitului anual pe care îl poate realiza o fabrică. Noi cumpărăm borcanul cu 0,48 de lei, iar cu plata de 2 lei pe kilogramul de ambalaj ajungem la 1,1 — 1,2 lei borcanul, ceea ce înseamnă peste 60% din structura de cost. Fabricile de conserve din patronatul nostru pun pe piață aproximativ 40.000 de tone de sticlă pe an, echivalent borcanele pe care le furnizăm, la care se adaugă încă aproape 10.000 de tone prin borcanele goale care se vând în supermarketuri, adică aproximativ 50.000 de tone de sticlă”, a explicat președintele patronatului Romconserv, Aurel Tănase.
Din datele prezentate de producători reiese că ponderea și influența taxei de mediu în prețul final al unor produse ieftine, cum ar fi zacusca și tocana de legume, este de 25%, respectiv 19%, prin aplicarea acestei supra-taxări.
„Astăzi am primit bomboana pe colivă pentru că 25 ianuarie a fost data limită pentru depunerea hârtiilor la MMAP pentru obligațiile de plată, iar la sfârșitul săptămânii trecute am mai primit o altă veste ‘îmbucurătoare’, respectiv că unul dintre reciclatori a afirmat că toate cantitățile declarate în cursul anului trecut sunt false, în jur de 55.000 de tone. În bani, această cantitate reprezintă ca taxă de mediu 25 de milioane de euro, adăugată deja la cele 20 de milioane de euro, înseamnă că pe două luni ale anului trecut industria alimentară are de plată către MMAP circa 45 de milioane de euro”, a declarat, luni, într-o conferință de presă, președintele Romalimenta, Sorin Minea, citat de Agerpres.
Acesta a subliniat că pentru anul viitor această suprataxă de 2 lei/kg de ambalaj stabilită prin OUG 196/2005 reprezintă un total de 230 — 250 de milioane de euro, bani care vor fi plătiți de cetățeanul român pe produsele alimentare, iar acel efect de reducere a TVA la alimente va dispărea pe parcusul acestui an.
„Alături de această sumă se mai adaugă datoria din infringement pentru că România va fi în infringement pentru proasta gestionare și din informațiile doamnei ministru (Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului n.r.) aceasta va fi de 200.000 de euro pe zi, bani pe care îl va plăti tot contribuabilul. Cred că este o lege prost făcută, ce-i drept nu acum, ci în urmă cu 10 ani, este o lege prost urmărită de-a lungul timpului, care ni s-a spus că funcționează și care s-a dovedit nefuncțională și prin care s-au făcut tot felul de fraude. Potrivit acestei legi pentru a nu plăti taxa de 2 lei care este o penalitate, trebuia să devenim contribuabil la o Organizație de Transfer de Responsabilitate (OTR), am îndeplinit condițiile legii, am plătit 0,65 lei pe kg acestor firme și acum aflăm că din cauza altor firme de reciclare care au fraudat piața, tot potrivit acestei legi, cei buni de plată suntem noi, cei care am fost cinstiți”, a explicat Minea.
La rândul său, directorul general al Patronatului Național al Viei și Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe, a afimat că în condițiile acestui blocaj, Corpul de Control al premierului ar trebui să se miște extrem de repede. „Știm că domnul prim-ministru are exercițiul schimbatului miniștrilor la ceas de noapte, poate își asumă interimatul la Ministerul Mediului ca să avem cu cine discuta. Avem nevoie de soluții pentru a debloca situația pentru că toată lumea ne întreabă ce facem cu ambalajele”, a adăugat Ovidiu Gheorghe.
Într-o întâlnire care a avut loc pe 21 ianuarie la Ministerul Mediului, reprezentanții industriilor au solicitat autorităților, prin intermediul organizațiilor de transfer de responsabilitate în domeniul reciclării de ambalaje, amnistie fiscală, suspendarea termenului pentru depunerea declarațiilor anuale referitoare la cantitățile de deșeuri reciclate și diminuarea penalității de 2 lei/kg, pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a reacționat, precizând într-un comunicat că, prin măsurile luate, nu dorește să aplice penalități pentru fiecare kilogram de deșeu nereciclat, ci să stimuleze „un sistem funcțional de management al deșeurilor de ambalaje”, care să scape România de amenințarea unui infringement pe această temă.
Tensiunile dintre industrie și autorități au început în luna septembrie a anului trecut, când DIICOT a efectuat 59 de percheziții la societăți comerciale și persoane fizice bănuite că ar fi desfășurat operațiuni fictive cu deșeuri de ambalaje, în București și 11 județe ale țării. Cu alte cuvinte, aceștia au fost acuzați că au raportat reciclarea unor cantități de deșeuri mai mari decât cele reciclate în realitate. Prejudiciile erau estimate la 54 de milioane de euro.
Ca urmare a acțiunilor desfășurate, Fondul de Mediu a aplicat o serie de amenzi reciclatorilor și a solicitat corectarea rapoartelor falsificate până pe 25 ianuarie 2016, dată la care producătorii trebuie să depună la AFM declarațiile privind cantitățile colectate în anul 2015. În plus, România a fost nevoită să-și asume în fața Comisiei Europene neîndeplinirea țintelor de reciclare, riscând astfel să plătească penalități de infringement de aproximativ 200.000 de euro pe zi.
