Corporatiile, ONG-urile si agentiile guvernamentale se raporteaza deseori la indicii de sustenabilitate pentru a demonstra ca integrarea factorilor economici, sociali si de mediu in operatiunile si managementul companiei creste valoarea actiunilor si transparenta afacerii.
Este cazul Dow Jones Sustainability Indexes (DJSI), un grup de indici folositi pentru a identifica si urmari performanta sustenabilitatii companiilor.
De asemenea, modelul London Benchmarking Group (LBG) permite raportarea impactului asupra mediului din doua perspective: interventii directe asupra mediului si schimbarea comportamentului oamenilor in raport cu mediul. Acesti indici dau posibilitatea
investitorilor de a cunoaste gradul de sustenabilitate al afacerilor companiilor lider in sectoarele lor de activitate.
Peste 2.500 de companii evaluate anual
DJSI, folosit de multinationale pentru a-si legitima eforturile depuse in sustenabilitate, a fost lansat in 1999 si este primul grup de indici care urmareste performanta financiara, comunitara si de mediu a companiilor la nivel mondial. Cooperarea dintre Dow Jones Indexes si SAM furnizeaza managerilor valori de referinta fiabile pentru gestionarea sustenabila a portofoliilor.
„In ciuda dificultatilor economice, este clar ca sustenabilitatea ramane o prioritate majora pe agendele corporatiilor si ale investitorilor. Suntem mandri ca prin DJSI putem oferi acces la valorile de referinta care dau posibilitatea investitorilor de a cunoaste gradul de sustenabilitate al afacerilor companiilor lider in sectoarele lor de activitate“, considera directorul general al SAM, Michael Baldinger.
In fiecare an, SAM invita peste 2.500 companii mari, din punctul de vedere al capitalizarii, din 57 de sectoare economice, pentru a raporta performanta lor de durabilitate. Evaluarea astfel obtinuta confera o analiza in profunzime a criteriilor economice, sociale si de mediu, cum ar fi guvernarea corporativa, managementul re-surselor de apa si al relatiilor cu partile interesate, cu un accent deosebit asupra industriei specifice riscurilor si oportunitatilor companiilor.
Din 2010, DJSI evalueaza performanta comunitara a companiilor folosind metodologia London Benchmarking Group (LBG), uitandu-se la indicatori cum ar fi motivatia de initiere a unui proiect comunitar (tipul proiectului), tipul de resurse investite, beneficiile comunitare si ale companiei.
Conform Air France-KLM, unul dintre liderii DJSI, procesul de selectie presupune mai multe criterii. Printre acestea se numara combaterea schimbarilor climatice, reducerea impactului negativ asupra mediului inconjurator, construirea unei relatii sustenabile cu clientii, promovarea unei politici de resurse umane responsabile sau stimularea dezvoltarii regionale la nivel social si economic.
Referindu-se la ultimul clasament, presedintele DJSI, Michael A. Petronella, a declarat ca acesta a de-venit standardul principal in recunoasterea la nivel mondial a sustenabilitatii corporatiilor. „Acesti indici sunt instrumente de piata extrem de valoroase pentru cei care cauta sa sustina companiile care s-au angajat sa creeze si sa adopte practici sustenabile de afaceri“, a spus Petronella.
In ultima editie a clasamentului DJSI, pe anul 2011-2012 au fost adau-gate 41 de noi companii, iar alte 23 au fost eliminate, rezultand 342 de companii. Printre cele mai importante companii nou adaugate la indicele Dow Jones Sustainability World Index au fost Medtronic Inc., Schneider Electric SA si Société Générale SA, in timp ce printre cele mai rasunatoare eliminari s-au regasit Coca-Cola Co., Hewlett-Packard Co. si EnCana Corp.
Principiile LBG de raportare pentru companii:
Compania isi asuma importanta motivatiilor care stau la baza programelor comunitare si rezultatele modelului LBG, deoarece ele influenteaza si procesul de masurare;
Contributiile masurate sunt doar cele realizate din dorinta de a crea schimbare in comunitate si nu intra sub incidenta legislativa (nu sunt luate in calcul activitatile pe care o companie este obligata legislativ sa le respecte);
Daca firma nu e foarte sigura de valoarea unei contributii sau rezultat, este mai bine ca aceasta sa nu fie inclusa
Valoarea contributiei sa fie cuantificata la pretul de productie al companiei, nu la pretul de vanzare.
Air France-KLM, liderul incontestabil al supersectorului Travel&Leisure
Listat incepand cu 2005, anul acesta grupul Air France-KLM a fost confirmat lider al transportului aerian in materie de dezvoltare durabila pentru anul 2011 si se mentine in cei doi indici Dow Jones Sustainability Index – DJSI World si DJSI Europe, pentru al saptelea an consecutiv.
De la infiintarea sa in 2004, grupul a fost confirmat in fiecare an drept lider al sectorului aerian si este recunoscut, pentru al treilea an, drept compania cea mai responsabila, lider in sectorul „transport si agrement“.
Aceasta distinctie se acorda unui numar de 19 companii din toata lumea, considerate a fi cele mai sustenabile, fiecare lider in sectorul sau de activitate.
„Confirmarea Air France-KLM ca si companie sustenabila prin prezenta in cel de-al saptelea an consecutiv in Dow Jones Sustainability Index reprezinta o recunoastere a pozitiei de lider a companiei in industria transporturilor aeriene“, au declarat pentru „Green Report“ reprezentantii Air France-KLM.
Potrivit acestora, Air France-KLM s-a dedicat reducerii impactului negativ asupra mediului inconjurator, implementarii de politici sociale responsabile sau contributii la dezvoltarea regionala, precum si oferirii de servicii ireprosabile. In anul 2010-2011, grupul a continuat progresele in dezvoltarea de biocombustibili, folosirea la bordul zborurilor sale a uniformelor si tavilor obtinute din materiale reciclate, precum si implicarea in diverse proiecte umanitare.
Grupul Air France-KLM este prezent si in alti indicatori nonfinanciari de referinta precum Aspi Eurozone, Ethibel Sustainability Index (ESI) Excellence Global and FTSE4Good.
DJSI, garantie a responsabilitatii corporative
Enel este o alta companie de anvergura la nivel mondial care a fost inclusa in DJSI, in 2011. Potrivit Marinei Miliorato, Head of Corporate Social Responsibility and Relations with Stakeholders, Enel Group, a fi inclus intr-un indice global de sustenabilitate precum DJSI inseamna ca principalii stakeholderi apreciaza compania ca avand performante solide in ceea ce priveste CSR-ul.
„Stakeholderii precum fonduri etice, investitori institutionali si agentii de rating evalueaza cu atentie per-formanta unei companii intr-un indice de sustenabilitate, inainte de a investi”, a declarat, pentru „Green Report“, Marina Miliorato.
Din 2004, grupul a fost inclus in Indicele de Sustenabilitate Dow Jones pentru Europa si in selectivul Indice Global de Sustenabilitate Dow Jones, care cuprinde numai 342 din cele 2.500 de companii importante din lume cu performante ridicate in domeniul sustenabilitatii.
De aceea, de-a lungul anilor, Enel si-a consolidat credibilitatea in ceea ce priveste performantele ESG (Environmental, Social and Governance – mediu, social, guvernanta), numarul investitorilor institutionali crescand continuu in structura actionariatului si castigand in acelasi timp o buna vizibilitate in randul tuturor stakeholderilor importanti precum institutii, presa, ONG-uri specializate in CSR.
„In fiecare an, Enel primeste un raport Company Benchmarking de la SAM Dow Jones Sustainability Index, in care sunt prezentate punctele forte si zonele ce necesita imbunatatiri pentru fiecare sesiune. In linie cu problemele identificate, Departamentul CSR al Enel impartaseste informatii relevante tuturor unitatilor si departamentelor implicate in studierea celor mai bune proiecte si initiative pentru imbunatatirea performantei companiei, acolo unde este nevoie“, a mai spus Miliorato.
London Benchmarking Group, trei ani de prezenta in Romania
London Benchmarking Group (LBG) este cel mai elaborat serviciu de masurare a implicarii in comunitate a companiilor (CCI) bazat pe contributiile membrilor, care lucreaza impreuna pentru a masura si impartasi practica lor, a dezvolta si imbunatati instrumentele de masurare, a imbunatati implementarea si managementul proiectelor, dar si pentru a comunica cat mai eficient rezultatele initiativelor stakeholderilor companiilor si catre alte grupuri LBG.
Lansat in 1994, serviciul LBG este folosit de sute de companii de top la nivel international precum Vodafone, HSBC, Barclays etc. si pe piete importante, cum ar fi Australia, Canada, Cehia, Germania, Marea Britanie, Spania si Asia. Profesionistii din companii il utilizeaza ca principala sursa de informatii consistente si comparabile in ceea ce priveste contributiile in bani, natura, timpul de voluntariat si de management pe care companiile le ofera.
Mai mult, serviciul LBG este folosit ca instrument de captare a rezultatelor si impactului pe termen lung pe care initiativele le genereaza in comunitati, dar si in companie.
In Romania, LBG a fost lansat in 2008, atunci cand Asociatia pentru Relatii Comunitare (ARC) a fost acreditata ca Facilitator de Tara al modelului LBG in 2008. In acelasi an a fost lansat si grupul LBG Romania. Primul raport a fost publicat in anul 2009 si cuprindea informatii despre programele comunitare ale companiilor realizate in anul 2008.
„Initial, am pornit grupul cu 4 companii – BRD-Groupe Société Générale, Lafarge Romania, Orange Romania si Petrom. In prezent, grupul din Romania este format din 6 membri: BRD-Groupe Société Générale, Danone, Lafarge Romania, Orange Romania, Raiffeisen Bank si Ursus Breweries. Cu toate acestea, modelul LBG este utilizat si de alte companii din Romania, in special filiale ale unor companii multinationale“, a declarat pentru „Green Report“ Ioana Szatmari, coordonatorul serviciului LBG Romania si al programului de Implicare Comunitara a Compa-niilor in cadrul Asociatiei pentru Relatii Comunitare.
La nivel international, modelul este folosit de aproximativ 130 de companii si exista 7 grupuri formate in Marea Britanie, Australia si Noua Zeelanda, Asia (Singapore si Hong Kong), Cehia, Romania, Polonia si Slovacia. Pe langa aceste grupuri deja formate exista si altele in diferite stadii de acreditare.
Cifrele LBG Romania in 2010
14.150.000 RON – suma totala investita de membrii LBG in programe comunitare;
720.500 persoane au fost sustinute prin intermediul partenerilor lor comunitari;
Valoarea investitiei companiilor membre ale grupului LBG Romania impreuna cu angajatii, clientii si partenerii acestora a fost de 19.770.512 RON;
3 din 10 angajati ai membrilor LBG au facut voluntariat in 2010 si au dedicat in medie 2 zile proiectelor comunitare.
Principii si obligatii
Exista un set de principii pe care companiile trebuie sa le respecte pentru a raporta in baza modelului LBG, dar nu exista un set de criterii pentru a intra in grup. Cu toate acestea, sunt interesate de a deveni membre LBG companiile care au o traditie de implicare in comunitate, au programe strategice si isi comunica initiativele. O parte din companii aleg sa isi faca publice datele din raportul LBG, dar sunt unele care aleg sa comunice doar in interiorul companiei top management, angajati etc. Pacheul de servicii LBG cuprinde mai multe componente care sprijina companiile in dezvoltarea si cresterea eficientei proiectelor din portofoliul lor de initiative comunitare.
„In primul rand, companiile inteleg care este raportul dintre efortul pe care il fac si rezultatele pe care le obtin in ceea ce priveste proiectele comunitare. Acest beneficiu este de multe ori motivul pentru care companiile aleg sa raporteze conform modelului LBG, mai ales in cazul companii-lor care sustin multe proiecte. Insa, in timp, companiile care fac parte din grupul LBG Romania au realizat ca prin intermediul raportarilor LBG au devenit mai constiente de relatia lor cu partenerii comunitari, si-au imbunatatit considerabil comunicarea si au putut identifica zonele in care existau posibile zone de risc pentru proiecte“, a spus Ioana Szatmari.
O caracteristica a modelului LBG tine si de impartasirea experientelor in implementarea programelor comunitare si utilizarea diferitelor mecanisme de implicare comunitara destinate companiilor (voluntariat corporatist, donatii salariale, marke-ting comunitar etc).
Grupul LBG Romania beneficiaza de 3 intalniri de lucru in fiecare an, plus o intalnire anuala in care sunt prezentate datele grupului si sunt aduse in atentia practicienilor din domeniul CSR unele teme de interes. Pe langa intalniri, consultantii LBG din Romania sustin aceste companii si in implementarea diferitelor mecanisme (grant-making, donatii salariale etc.) sau chiar in adaptarea strategiilor de CSR si implicare comunitara, astfel incat sa isi poata creste eficienta si mai ales impactul in comunitate si companie. Nu in ultimul rand, membrii grupului LBG Romania au acces la rapoartele de grup din alte tari si la experientele lor in utilizarea modelului LBG.
Cuantificarea proiectelor de CSR prin LBG
Un alt beneficiu important, mai ales pentru practicienii de CSR din cadrul companiilor, tine de faptul ca prin utilizarea modelului LBG ei pot cuantifica si astfel argumenta impactul proiectelor comunitare, inclusiv din perspectiva beneficiilor pentru companie.
Astfel, importanta departamentului sau functiei de CSR/implicare comunitara castiga o relevanta din ce in ce mai mare in companie. „Folosind date generate cu ajutorul raportarilor LBG, unii practicieni au reusit sa dezvolte strategii de CSR mult mai bine adaptate nevoilor companiilor si astfel sa demonstreze importanta CSR-ului pentru intreaga companie“, a mai spus Szatmari.
In ceea ce priveste obligatiile companiilor, acestea trebuie sa comunice transparent informatiile privind investitiile realizate si impactul realizat si sa contribuie cu datele sale la intocmirea raportului anual al grupului LBG Romania.
De asemenea, fiecare companie isi asuma responsabilitatea de a aplica principiile de colectare a datelor si sa respecte confidentialitatea datelor colegilor din grup. In acest mod, se consolideaza increderea intre membrii grupului si permite spatiu mult mai mare de discutii privind practica lor de zi cu zi.
Contributii financiare de peste 14 milioane de lei, in 2010
Valoarea contributiilor realizate de companiile membre in anul 2010 a fost de aproximativ 14.150.000 lei. Aceasta suma cuprinde contributiile financiare, de timp, in produse si costurile de management ale departamentelor de CSR.
In anul 2010, companiile membre in grupul LBG si partenerii lor comunitari au raportat peste 720.000 de beneficiari directi. Cauzele cele mai sustinute de companii au fost educatie si initiative de tineret (33% din resursele disponibile), mediu (24%), ajutor social (11%), sanatate (9%), arta si cultura (9%).
Sustinand aceste initiative, interventiile asupra beneficiarilor directi au dus la imbunatatirea calitatii vietii lor (87%), si-au schimbat comportamentul sau atitudinea (42%) si au acumulat cunostinte si abilitati (4%).
Pe langa impactul asupra beneficiarilor directi, partenerii comunitari au raportat inclusiv schimbari in ceea ce priveste dezvoltarea lor organizationala.
Astfel, datorita sprijinului oferit de companii, 26% din partenerii comunitari au raportat ca au economisit resurse financiare, 21% si-au imbunatatit imaginea in comunitati, 13% au raportat imbunatatirea serviciilor oferite si 13% au raportat ca si-au crescut timpul dedicat interactiunii cu beneficiarii.
Nu in ultimul rand, organizatiile care s-au adresat protectiei mediului au prezentat beneficii in aceasta zona. Modelul LBG permite raportarea impactului asupra mediului din doua perspective: interventii directe asupra mediului si schimbarea comportamentului oamenilor in raport cu mediul.
Din partenerii comunitari ai membrilor LBG care s-au adresat acestei cauze, 44% au raportat ca au contribuit la protejarea unor specii periclitate, 38%, la conservarea unor zone protejate si tot 38%, la reducerea emisiilor de gaze si a efectului de sera.
De asemenea, acesti parteneri au contribuit la schimbarea comportamentelor oamenilor privind consumul de combustibili si energie electrica, reciclarea si reducerea consumului de apa.
Trei noi indici bursieri pentru energia regenerabila
La inceputul lunii decembrie, grupul bursier transatlantic NYSE Euronext si Bloomberg New Energy Finance (BNEF) au anuntat lansarea a trei noi indici bursieri regionali focusati pe sectorul energiilor regenerabile. Noii indici vor acoperi cele doua Americi, Europa, regiunea Orientul Mijlociu si Africa (EMEA) si Asia si Oceania.
Potrivit unui studiu publicat la inceputul anului de catre BNEF, investitiile realizate in 2011, la nivel mondial, in producerea de energie curata au atins un nivel-record de 243 de miliarde de dolari, in crestere cu 30% fata de nivelul inregistrat in 2009.
Fiecare indice va urmari intre 125 si 325 de companii cu o expunere cel putin moderata pe energiile regenerabile si alte tehnologii de obtinere a ener-giei verzi. Companiile care vor fi urmarite vor fi selectate din baza de date a BNEF, in care se regasesc peste 1.000 de companii cu o expunere de cel putin 10% pe energii regenerabile.
Datorita cresterii in domeniul fermelor eoliene din China si a progresului inregistrat in tehnologia acumulatorilor pretutindeni in Asia, exista tot atatea entitati calificabile pentru indexul regional cate exista in celelalte doua indexuri combinate.
In timp ce investitiile globale in energie verde au inregistrat o crestere insemnata, performantele pentru cei trei indici noi au inregistrat, in schimb, volatilitate. Indexul Asia-Oceania a scazut cu 33% in timpul primelor 10 luni din 2011, in timp ce indexul Americii a scazut cu 17%, iar cel al EMEA, cu 14%.
Directorul executiv al BNEF, Michael Liebreich, a declarat ca, „cu toate ca exista cativa indici pentru energii regenerabile deja disponibili pentru investitori, se inregistreaza si nevoia de mai multe detalii, in special pentru previziunile diferite de crestere pentru companiile din domeniul ener-giilor verzi din regiunile respective ale lumii“.
Acesta a mai precizat ca America de Nord si cea de Sud sunt gazde pentru efortul anteprenorial al primei si celei de-a doua generatii de biocombustibili si un start in dezvoltarea eoliana in America Latina.
Partenerii spun ca noile indexuri sunt primele intr-o familie care va include eventual indexuri de inregistrare a energiei solare, a energiei eoliene, a eficientei energetice si a vehiculelor electrice.
In ceea ce priveste profitul NYSE Euronext, acesta a crescut cu peste 50% in trimestrul al treilea din 2011, datorita reducerii costurilor si a volumului mare de tranzactii de pe piete. Castigul net al operatorului bursier a sporit cu 56%, la 200 de milioane de dolari, de la 128 de milioane de dolari in perioada iulie-septembrie 2010.
Profitul pe actiune a fost de 76 centi/actiune, iar, daca se exclud anumite venituri speciale, acesta a atins 71 centi/actiune.
Pe segmentul derivatelor, castigul societatii a crescut cu 38%, la 129 de milioane de dolari, iar pe cel al trazactiilor cu actiuni – cu 54%, la 155 de milioane de dolari. Vanzarile totale ale NYSE au crescut cu 20% in perioada de raportare, la 1,3 miliarde de dolari.
Cosmin Zaharia
