Îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris ar putea salva aproximativ un milion de vieți pe an la nivel mondial până în 2050, numai prin reducerea poluării aerului. Cele mai recente estimări ale experților indică, de asemenea, că valoarea câștigurilor din sănătate provenite din acțiuni de mediu ar fi aproape dublă față de costul politicilor de atenuare a efectelor poluării la nivel mondial.
Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii lansat la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP24) evidențiază motivele pentru care considerentele de sănătate sunt esențiale pentru promovarea acțiunilor în domeniul climei și prezintă recomandările-cheie pentru factorii de decizie politică.
Expunerea la poluarea aerului provoacă anual 7 milioane de decese la nivel mondial și pierderi de aproximativ 5,11 miliarde de dolari la nivel global. În cele 15 țări care emit cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră, impactul poluării aerului asupra sănătății se estimează că va costa mai mult de 4% din PIB-ul lor. Acțiunile pentru atingerea obiectivelor de la Paris ar costa aproximativ 1% din PIB-ul mondial.
Aceleași activități umane care destabilizează climatul Pământului contribuie direct la o stare de sănătate precară. Principalul motor al schimbărilor climatice este arderea combustibililor fosili, care contribuie, de asemenea, la poluarea aerului.
Raportul special al COP-24 al OMS oferă recomandări guvernelor cu privire la modul de maximizare a beneficiilor pentru sănătate în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și evitarea celor mai grave consecințe ale acestei provocări globale asupra sănătății.
Unele dintre aceste recomandări sunt:
- Identificarea și promovarea acțiunilor care reduc atât emisiile de carbon, cât și reducerea poluării aerului și includerea unor angajamente specifice de reducere a emisiilor în politicile climatice
- Asigurarea faptului că angajamentele de evaluare și salvgardare a sănătății în cadrul CCONUSC și al Acordului de la Paris se reflectă în mecanismele operaționale la nivel național și global.
- eliminarea barierelor din calea investițiilor în adaptarea la schimbările climatice, cu accent pe sistemele de sănătate rezistente la climă și pe sisteme de sănătate inteligente pentru climă.
- Intervenția cu comunitatea din domeniul sănătății, cu societatea civilă și cu profesioniștii din domeniul sănătății, pentru a le ajuta să promoveze acțiunile în domeniul climei și co-beneficii pentru sănătate.
- Promovarea rolului orașelor și al autorităţilor în acțiunile din domeniul climei care beneficiază de sănătate, în cadrul CCONUSC.
- Monitorizarea și raportarea progresului în materie de sănătate care rezultă din acțiunile în domeniul climei în cadrul proceselor globale de gestionare a climatului și a sănătății și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite.
- Includerea implicațiilor măsurilor de atenuare și adaptare asupra sănătății în politica economică și fiscală.
