O incetinire a defrisarilor din Amazon pana in bazinul Congo ar putea insemna miliarde de dolari anual pentru tarile in curs de dezvoltare, ca parte a schemei Natiunilor Unite de combatere a schimbarilor climatice, informeaza Reuters.
Arderea padurilor de catre fermieri pentru curatarea pamanturilor reprezinta 20% din emisiile de gaze cu efect de sera la nivel mondial. 190 de natiuni prezente la conferinta ONU pe teme climatice care a avut loc la Bali anul trecut au cazut de acord sa gaseasca modalitati de recompensare a tarior in curs de dezvoltare pentru incetinirea defrisarilor.
„Chiar si pe baza unor ipoteze de conservare, se pot obtine reduceri substantiale de bani si emisii”, a declarat Johannes Ebeling, reprezentantul EcoSecurities din Oxford, Marea Britanie, in cadrul unui studiu realizat impreuna cu Mai Yasue, reprezentant al University of British Columbia din Canada.
Cei doi autori sustin ca o reducere cu 10% a pierderii de paduri tropicale ar insemna finantare anuala pentru tarile in curs de dezvoltare de 1,5 – 9,1 miliarde de euro, calculand la un pret al carbonului intre 5 si 30 de euro la tona.
Asemenea reduceri ar insemna, de asemenea, economii de 300 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an, echivalentul emisiilor provenite din arderea combustibililor fosili din Turcia sau din jumatate din Franta.
ONU vrea ca reducerea emisiilor provenite din defrisari sa fie parte dintr-un acord pe termen lung care sa intre in vigoare din 2012.
Studiul arata, insa, ca elaborarea unui sistem corect este o mare provocare. Pana acum, principala idee dezbatuta a fost recompensarea tarilor cu rate mari de defrisare, precum Brazilia sau Ecuador, pentru incetinirea pierderilor. Insa natiuni precum Guyana sau Suriname, care si-au mentinut suprafata impadurita, sau precum Costa Rica si Chile, care au incetinit defrisarile, ar avea foarte putin de castigat.
Exista, de asemenea, probleme in judecarea ratei de defrisare sau crearea sistemelor de control pentru a se asigura ca protejarea unei paduri nu inseamna taierea alteia.
