Incendii de vegetație în Grecia și în Statele Unite, temperaturi de peste 50 de grade, furtuni violente, grindină, sunt doar câteva efecte ale încălzirii globale, vizibile în prezent. Mai mult decât atât, un studiu recent estimează că, în viitor, creșterea temperaturilor globale ar putea afecta puternic PIB-ul mondial și, în cele din urmă, portofelul fiecăruia. Dar, cand vine vorba de turism, până în prezent, vremea extremă de anul acesta nu a descurajat oamenii să călătorească.
”În Europa, turismul pare în creștere și în această vară, în ciuda valurilor de căldură și a furtunilor care au lovit continentul, perturbând transportul aerian la începutul sezonului de călătorii”, spune Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, platformă socială de tranzacționare și investiții.
Potrivit unui nou studiu, schimbările climatice cauzate de emisiile de CO2 aflate deja în atmosferă ar putea reduce PIB-ul global în 2050 cu aproximativ 38 de trilioane de dolari, adică cu aproape o cincime, indiferent de cât de agresiv ar reduce omenirea poluarea cu carbon. Aceste daune sunt de șase ori mai mari decât costurile necesare pentru a limita încălzirea globală la două grade. Ca urmare, venitul mediu pe cap de locuitor va scădea cu 19% în următorii 25 de ani, afirmă cercetătorii de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Schimbărilor Climatice (PIK) din Germania.
Din păcate, nicio țară nu va fi cruțată, dar „se preconizează că țările cele mai puțin responsabile pentru schimbările climatice vor suferi o pierdere de venit cu 60% mai mare decât țările cu venituri mai mari și cu 40% mai mare decât țările cu emisii mai mari”, a declarat pentru AFP Anders Levermann, cercetător la PIK. Nici țările bogate nu vor fi scutite: Germania și Statele Unite vor înregistra pierderi de venituri datorate schimbărilor climatice de 11% până în 2050, iar Franța de 13%.
Turismul, care reprezintă peste 7% din PIB-ul mondial, va fi de asemenea afectat. De la destinațiile populare care înregistrează o creștere abruptă a temperaturilor de vară la stațiunile de sporturi de iarnă care încep să aibă un sezon mai scurt, cu mai puțină zăpadă decât înainte, turiștii își vor regândi vacanțele.
Un studiu al Comisiei Europene preconizează că turismul european va crește, dar modelele de sezonalitate pe care le vedem acum se vor schimba. Se preconizează că regiunile de coastă din nordul Europei vor înregistra o creștere de peste 5% a cererii în timpul lunilor de vară și la începutul toamnei. În schimb, se preconizează că regiunile de coastă sudice vor pierde aproape 10% din turiștii de vară față de prezent, în special în scenariile climatice mai calde (cu creșteri ale temperaturii globale între 3°C și 4°C). În aceste regiuni, scăderea cererii de vară este parțial compensată de creșterea numărului de turiști în primăvară, toamnă și iarnă. În termeni globali, se preconizează că luna aprilie va înregistra cea mai mare creștere a fluxurilor turistice, ajungând la +8,89% față de prezent în scenariul 4°C. Cel mai mare declin al cererii turistice europene este prevăzut pentru luna iulie, variind de la -0,06% în scenariul de 1,5°C la -5,72% în scenariul cel mai cald.
Dar, în ciuda unui început timpuriu cu temperaturi caniculare în Europa, perspectivele pentru această vară par solide. Turiștii își planifică vacanțele de vară și, potrivit operatorilor de turism, cererea este mare. Directorul general al TUI Group, Sebastian Ebel, a avertizat în luna mai că în această vară ar putea exista o penurie de locuri pe una din insulele preferate de turiști – Mallorca, dar și în popularele insule grecești.
Gigantul Booking.com estimează că, odată cu încălzirea vremii, peste o treime dintre călători (36%) vor căuta să rezerve vacanțe axate pe atracții acvatice.. De asemenea, 75% dintre călători au declarat că vor să găsească relaxare instantanee pe malul apei. Acest lucru face din țările mediteraneene o destinație populară în această vară pentru europeni, inclusiv pentru români.
