În patru din ultimele cinci ierni, Polul Nord a înregistrat creșteri dramatice ale temperaturilor, fenomene care în trecut erau rare. Acum, temperatura a atins din nou valori neobișnuit de mari. Oamenii de știință spun că încălzirea ar putea accelera topirea gheții din Marea Arctică, care are deja un nivel aproape de record.
În ultimele zile, temperatura la Polul Nord a crescut până la punctul de topire, de 0 grade Celsius, adică cu 17-19 grade Celsius peste normal.
Într-o mare parte a Polului Nord, aflat la latitudinea de 80 de grade, este anormal de cald. Temperatura medie pe întreaga regiune pare a fi cea mai caldă, un record pentru perioada aceasta a anului, datând de la cel puțin 1958. Este cu aproximativ 10 grade Celsius peste normalul de minus 16 grade Celsius.
Pe măsură ce aerul cald a intrat în Arctica, gheața din mare s-a topit brusc. Serviciul Norvegian de Gheață a anunțat pe contul său de Twitter că zona de gheață din apropiere de Svalbard, micul lanț de insule dintre Norvegia și Polul Nord, a scăzut cu aproximativ 82.000 de kilometri pătrați, până la 196.070 km pătrați. Aceasta valoare este printre cele mai mici înregistrate vreodată. Numai în 2006 a suprafața de gheață a fost mai mică.
Zachary Labe, cercetător științific pentru climă de la Universitatea California din Irvine, a declarat că un astfel de puls de aer cald și umed în Arctica poate avea „o amprentă de lungă durată”, care preconizează că gheața se va topi mai rapid în vară.
Într-adevăr, un studiu publicat anul trecut în Journal of Geophysical Research a constatat că aceste intruziuni de primăvară ale aerului cald și umed pot „să inițieze topirea gheții din mare, pe o arie largă”, în timpul verii și al toamnei.
Deja gheața din Marea Arctică este aproape de cea mai mică suprafață înregistrată. Mările Bering și Chukchi nu au avut niciodată atât de puțină gheață.
Interesant este faptul că, în timp ce o mare parte din zona Arctică a devenit anormal de caldă, aerul rece, în mod normal înrădăcinat peste regiune, a trebuit să se deplaseze undeva. În ultimele zile, acesta a ajuns peste sudul central al Groenlandei, unde temperaturile sunt cu câteva grade mai scăzute decât în mod normal.
Jesper Eriksen, meteorolog la Institutul Meteorologic Danez, a afirmat că temperatura de la Summit Station, în apropierea vârfului ghețarului Groenlandei, a scăzut la minus 44 grade Celsius, foarte aproape de cea mai scăzută temperatură înregistrată pentru luna din mai, de minus 45,6 grade Celsius.
Contrastul dintre aerul frigid în interiorul Groenlandei și aerul neobișnuit de blând asupra Arcticului duce la formarea unor condiții propice furtunilor în jurul arhipelagului canadian arctic.
Încălzirea Arcticului și pierderea gheții sunt probabil puternic legate de acumularea de gaze cu efect de seră din atmosferă din cauza activităților umane. Săptămâna trecută, a fost publicat un studiu NOAA, care a constatat că „extraordinara căldură” care a afectat Arctica în 2016 „nu s-ar fi putut întâmpla fără creșterea bruscă a concentrațiilor de gaze cu efect de seră”.
