Prezenta de mai bine de 10 ani pe piata muzicala autohtona, reprezentanta Romaniei la Eurovison a reusit sa se impuna prin puritatea vocii si consecventa stilului ei. Starea pe care o transmite cantand se regaseste si in viata de zi cu zi a artistei, care adora sa mearga cu bicicleta si sa fie aproape de natura. Planeta se degradeaza rapid, avertizeaza ea, iar oamenii ar trebui sa devina constienti de impactul lor asupra naturii pana nu e prea tarziu.
Cand eram mai mica, in liceu, aveam sperante mari pentru lumea in care traim, pentru viitor, pentru binele planetei si al nostru. Atunci credeam ca un lucru bun facut ramane in „contabilitatea globala” pentru totdeauna si va fi unul dintre factorii ce vor contribui la salvarea lumii noastre, a aerului pe care il respiram. Cu aceste ganduri am pornit, impreuna cu Clubul Ecologic- Sportiv in care eram inscrisa la Baia Mare, sa curatam muntii Bucegi de gunoaiele aruncate de turistii neatenti, sa redam padurilor din Busteni imaginea salbatica si sanatoasa pe care le au locurile neatinse de om. Dupa o saptamana, dupa ce am terminat, ne-am reintors la locul de pornire si am fost socati sa constatam ca totul era la fel. Tot ce munciseram noi, in timpul acela, s-a umplut de deseurile unei duminici turistice. Tin minte si acum sentimentul imens de tristete pe care l-am avut. Cred ca toate lucrurile acestea au originea in educatia pe care o primim in copilarie si ca, in mare parte, acestea sunt bucati din reminiscentele educatiei comuniste conform careia totul este al tuturor si, de fapt, al nimanui.
Mi-e foarte greu sa ma abtin sa spun ceva in trafic, cand vad oameni in masini elegante, cu aspect ingrijit, care arunca mucurile de tigara pe jos, prin geamul intredeschis, sau altii care pur si simplu golesc continutul scrumierei masinii in mijlocul strazii. E gresit sa nu te gandesti ca in urma ta va trebui sa vina, de cele mai multe ori, un om necajit, care nu a avut sansa unei educatii, sa stranga gunoiul tau si al ultora care procedeaza la fel, asta doar pentru ca nu ai putut sa te duci pana la cel mai apropiat cos de gunoi.
Mi-ar placea ca mai multi oameni sa constientizeze importanta mersului pe jos in mentinerea sanatatii. S-au facut cateva piste de biciclete si m-am bucurat nespus, pentru ca sunt o iubitoare a acestui mod de recreere, dar si de transport. In Bucuresti insa trebuie sa-mi asum si partile negative – oxidantii rezultati din aerul poluat pe care il inspir cu fiecare drum. Din pacate, tot printre masini trebuie sa merg, pentru ca nu se gasesc alte locuri de parcat decat pe pista de biciclete. Si eu sunt sofer si mi-e greu sa gasesc uneori locuri de parcare, insa, din respect pentru ceilalti, nu parchez niciodata pe piste. Ma bucur sa vad ca sunt din ce in ce mai multi biciclisti pe strazi si e amuzant ca uneori ne salutam fara sa ne cunoastem, ne zambim „complice” cand ne intalnim. E un sentiment foarte placut. Plus ca la orele de circulatie maxima, cu bicicleta ajungi mai repede oriunde ai vrea sa mergi si imbini antrenamentul cardio cu o plimbare placuta in aer liber, vezi orasul cu alti ochi decat daca ai sta in masina. Imi place foarte mult ca in sectorul 1 s-au introdus biciclete gratuit, cu care te poti plimba prin parc daca nu ai una acasa.
As vrea sa se introduca o disciplina noua in scoli – Ecologia – si sa fie obligatorie. Copiii sa fie provocati la discutii, invatati ce inseamna sa planteze si sa creasca un pom, sa inteleaga ce efect au actiunile noastre asupra mediului, deci asupra propriei sanatati, sa fie pusi sa curete curtea scolii de gunoaie si sa faca activitati care sa-i invete ce inseamna responsabilitatea. Mi-e teama ca previziunile sumbre ale unui viitor bolnav al pamantului si al aerului se vor adeveri. Mi-e si frica sa ma gandesc la ce ne asteapta daca vom continua sa ignoram toate semnalele pe care Planeta Mama le da in ultima perioada. Ne vom stinge in propriul gunoi. Lovim aici, iar efectul se va vedea in tara vecina peste cativa ani si nu vom mai avea ce sa facem atunci. Toate astea se vor aduna in decursul mai multor ani, iar orice efort de a curata cerul, pamantul si apele va fi in van. Inca mai e timp…