Adevarul: A inceput campania "Fiecare deseu la locul sau"
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile a lansat ieri campania "Fiecare deseu la locul sau", care se desfasoara la nivel national in perioada 27 septembrie-15 noiembrie. Noua campanie face parte din seria de educare si informare privind managementul deseurilor in Romania, fiind un proiect finantat de Programul PHARE al UE. Campania are ca scop informarea publicului larg despre modul cum se face colectarea selectiva a deseurilor. Sub incidenta acestei campanii intra: ambalaje, uleiuri uzate, baterii de masina, anvelope, baterii portabile, deseuri voluminoase sau periculoase, precum si deseurile provenite din demolari sau constructii.
"Colectarea selectiva este o cerinta europeana, dar si un model civilizat de comportament la care trebuie sa aderam si noi, romanii. Astfel, practica aruncarii laolalta a tuturor deseurilor din gospodarie trebuie inlocuita cu ceea ce numim colectarea selectiva a deseurilor. Aceasta trebuie sa porneasca din gospodaria fiecarui cetatean", a precizat Attila Korodi, ministrul mediului.
Colectare diferita pentru orase diferite
"Fiecare deseu la locul sau" se adreseaza femeilor cu varste cuprinse intre 25 si 59 de ani, cu accent pe ambalaje si barbatilor cu varste intre 30 si 55 de ani. Toti barbatii sunt incurajati sa recicleze anvelope, uleiuri uzate si baterii descarcate. Campania va fi diferita de la oras la oras. Astfel, la Zalau si Targu Jiu vor fi colectate cu prioritate deseurile periculoase, la Vaslui – deseurile voluminoase, la Tulcea – ambalajele de carton, la Arad – bateriile portabile, iar la Slatina – bateriile de masini, uleiurile si anvelopele uzate. La Brasov se va insista pe colectarea deseurilor din constructii.
Telefon special pentru informatii
Ministerul Mediului a pus la dispozitie un numar de telefon cu tarif normal (021.407.80.90) la care cetatenii pot suna pe perioada campaniei, de luni pana vineri, intre orele 9:00 si 18:00, pentru a afla detalii despre colectarea selectiva a deseurilor. Campania este finantata prin fonduri PHARE, in valoare de 500.000 de euro, fiecare localitate urmand sa beneficieze de cate o finantare de 10.000 de euro. Campania a fost precedata de un studiu sociologic. Rezultatele acestuia nu au fost chiar stralucite. "Uitandu-ma la concluziile rezultate din cercetare, nu ma declar deloc un ministru fericit", a marturisit Attila Korodi.
Printre problemele de mediu cu care se confrunta societatea romaneasca si care au fost reflectate in rezultatele cercetarii se numara: lipsa containerelor in unele cartiere si a educatiei in ceea ce priveste depozitarea deseurilor menajere (unele persoane arunca gunoiul pe geam, direct in strada). Unii nu au incheiat contracte cu societati de salubrizare pe motiv ca ei nu produc gunoi, iar altii, pentru a evita plata unor taxe, isi ard gunoiul in propriile curti. Korodi a spus ca multi nu vor sa colecteze selectiv deseurile daca nu sunt platiti pentru aceasta. Ministrul a promis ca va lua in calcul si aceasta posibilitate, care insa trebuie sa fie supusa unei analize atente.
Pentru mai multe informatii vizitati Adevarul
Jurnalul National: Campanie – "Fiecare deseu la locul lui"
Romanii nu sunt dispusi sa depuna separat deseurile din gospodarii. Mai mult, cei care colecteaza selectiv deseurile considera ca ar trebui sa primeasca un premiu pentru efortul depus, conform unei cercetari a IMAS.
"Gestionarea selectiva a deseurilor este o problema necunoscuta pentru majoritatea romanilor. Totodata, cercetarea arata ca deseurile nu reprezinta una din problemele arzatoare de mediu de pe agenda publicului", a declarat Attila Korodi, ministrul mediului si dezvoltarii durabile. Oamenii considera ca cele mai inofensive deseuri sunt ambalajele de plastic (pungile), iar cele mai periculoase sunt bateriile de masina si cauciucurile.
STUDIU
Cei mai multi romani considera ca nu trebuie sa colecteze selectiv deseurile doar pentru a avea un mediu curat, aceasta fiind "doar o problema europeana", pentru a carei implementare ar fi nevoie de un sistem de recompensare. "Foarte putini considera ca merita sa depuna eforturi doar pentru a avea un mediu curat. (…) Ei s-ar simti motivati sa colecteze selectiv deseurile in conditiile in care ar exista un sistem de bonificatii si sanctiuni", a spus Korodi. Cercetarea arata ca femeile par mai motivate pentru a colecta selectiv deseurile, din dorinta de a mentine curatenia si aspectul placut al lucrurilor, iar barbatii par a fi motivati de efectele negative ale deseurilor pentru mediu. De asemenea, tinerii sunt atenti la stimulare economica, iar persoanele in varsta vad gestio-narea selectiva a deseurilor drept o obligatie.
ESANTION. Studiul a fost realizat de IMAS pe un esantion de 1.449 de persoane din 115 orase si sate. Ministerul Mediului a lansat o campanie de informare denumita "Fiecare deseu are locul sau", avand si o mascota numita Sorti. Campania, derulata cu fonduri Phare in valoare de 500.000 euro, cuprinde un spot tv si unul radio, precum si evenimente de informare adresate tinerilor.
Pentru mai multe informatii vizitati Jurnalul National
Gardianul: Romanii ar colecta deseurile, dar numai pe bani
Majoritatea romanilor considera ca nu merita sa depuna eforturi individuale pentru colectarea selectiva a deseurilor doar pentru a avea un mediu curat, aceasta fiind "doar o problema europeana", pentru a carei implementare ar fi nevoie de un sistem de recompensare. "Potrivit concluziilor unui studiu realizat de IMAS la comanda Ministerului Mediului, gestionarea selectiva a deseurilor este o problema necunoscuta pentru majoritatea romanilor.
Totodata, cercetarea arata ca deseurile nu reprezinta una din problemele arzatoare de mediu de pe agenda publicului", a declarat, ieri, ministrul mediului si dezvoltarii durabile, Attila Korodi, citat de NewsIn. In ceea ce priveste disponibilitatea cetatenilor de a participa individual la procesul de colectare selectiva a deseurilor, Korodi a aratat ca, potrivit datelor IMAS, foarte putini dintre cei intervievati sunt dispusi sa depuna separat deseurile din gospodarii. "Foarte putini considera ca merita sa depuna eforturi doar pentru a avea un mediu curat. Acest lucru explica faptul ca, la ora actuala, romanii nu asociaza binele personal cu mediul in care traiesc.
Ei considera, pe de o parte, ca rezolvarea problemelor care afecteaza calitatea mediului este doar de competenta administratiei publice, iar pe de alta parte, declara ca s-ar simti motivati sa colecteze selectiv deseurile in conditiile in care ar exista un sistem de bonificatii si sanctiuni", a mai spus Attila Korodi.
De asemenea, ministrul a mai explicat ca, dincolo de motivatiile de natura baneasca, cercetarea arata ca femeile par mai motivate pentru a colecta selectiv deseurile, din dorinta de a mentine curatenia si aspectul placut al lucrurilor. "Pe de alta, barbatii par a fi motivati la o scara mai mare de efectele negative ale deseurilor pentru mediu. Tinerii cauta si sunt atenti la stimulare economica, in timp ce persoanele in varsta vad gestionarea selectiva a deseurilor drept o obligatie", a precizat Korodi. Studiul a fost realizat de IMAS pe un esantion de 1.449 de persoane din 115 orase si sate.
Pentru mai multe informatii vizitati Gardianul
Curentul: Mediul, prioritate colaterala
Romanii nu considera ca este esential sa depuna eforturi pentru a avea un mediu curat, in ceea ce priveste colectarea deseurilor, a declarat ministrul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Attila Korodi. In ceea ce priveste participarea individuala la colectarea selectiva a deseurilor, concluzia care se desprinde din cercetare este ca foarte putini dintre cei intervievati sunt dispusi realmente sa sorteze si sa depuna separat deseurile din gospodarie.
Ei considera ca s-ar simti motivati sa o faca in conditiile in care ar exista un sistem de bonificatii si sanctiuni. "Exista prevazute in legislatie sanctiuni pentru cei care incalca prevederile legate de colectarea selectiva, insa, acestea trebuie puse in aplicare de autoritatile locale", este de parere ministrul.
Pentru mai multe informatii vizitati Curentul
