Companiile produc anual în jur de 500 de miliarde de PET-uri, o mare parte dintre ele fiind destinate îmbutelierii apei. Fenomenul afectează atât mediul înconjurător, cât și sănătatea consumatorilor, în unele cazuri. Recent, ANPC a descoperit nereguli în testele de laborator realizate pentru 5 branduri de apă îmbuteliată comercializată în România. În aceste condiții, ce opțiuni mai avem noi, consumatorii?
Mâine sărbătorim Ziua Mondială a Apei. Este un bun prilej pentru autorități și ONG-uri să încerce să atragă atenția asupra gravei probleme cu care încă se confruntă 663 de milioane de oameni. Conform Water.org, aceștia nu au acces la apă potabilă, deși este un drept fundamental, încă din 2010. Problema lor pare însă destul de departe de noi, europenii.
În mediul urban, suntem obișnuiți să avem tot timpul apă la dispoziție. În plus, cei mai mulți dintre noi cumpărăm săptămânal apă îmbuteliată, pentru a fi siguri de calitatea acesteia și a nu pune în pericol sănătatea. Nu luăm însă în calcul faptul că PET-urile generate poluează apele și oceanele lumii, iar asta, mai devreme sau mai târziu, ne va afecta.
Potrivit unui raport al Fundației Ellen MacArthur, în ultimii 50 de ani, cantitatea de plastic produsă s-a dublat, ajungând la 311 milioane de tone, în 2014. O mare parte din această cantitate este reprezentată de cele 500 de miliarde de PET-uri pe care le aruncăm în fiecare an, la nivel global.
Problema apei îmbuteliate a fost abordată de inițiatorii proiectului Story of Stuff, în anul 2010. Analizând rezultatele unor experimente și teste realizate în Statele Unite, aceștia au ajuns la concluzia că apa de la robinet este în multe cazuri mai curată, mai gustoasă și mai bine reglementată decât cea îmbuteliată. În plus, este de aproximativ 2.000 de ori mai ieftină.
Aceeași idee au susținut-o și realizatorii documentarului Tapped, produs în 2009. În plus, aceștia au analizat ce impact asupra sănătății are folosirea bisfenolului (BPA) în producția sticlelor de plastic. Au concluzionat că substanța favorizează apariția unor boli precum obezitatea, cancerul de prostată, cancerul de sân, diabetul, deficiențe la nivelul creierului, ADHD, bolile de ficat, de ovare și de uter, cât și dereglări la nivelul sistemului reproducător masculin.
În ceea ce privește impactul sticlelor de plastic asupra mediului, trebuie menționat că acesta este multiplu. În primul rând, producția PET-urilor necesită milioane de tone de petrol și de 3 ori mai multă apă decât cea care încape efectiv în sticle. Iar, după folosire, majoritatea sticlelor ajung în natură, unde procesul de descompunere începe abia după 700 de ani . În 2011, de exemplu, au fost colectate la nivel global doar 7.5 milioane de tone de PET-uri, din totalul de 227 milioane de tone.
Ce soluții există pentru problema apei îmbuteliate
Sâmbăta trecută, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a anunțat că a descoperit nereguli la 5 dintre cele 17 eșantioane din apa de masă și apa de izvor pe care le-a testat. Sortimentele neconforme aparțin brandurilor Winny, Aro, Calipso, Izvorul Zânelor și Aqua Queen.
Acesta este doar un exemplu de la nivel local care ar trebui să ne dea de gândit. Ne întrebăm, însă, dacă putem consuma apă de la robinet și, dacă nu, care ar fi alternativele. Filtrele de apă reduc din impurități, însă, din câte știm, nu au fost efectuate până acum teste sistematice care să certifice calitatea apei filtrate.
O altă soluție ar fi cea propusă de Asociația Miliția Spirituală și alte 12 ONG-uri. Acestea cer autorităților să revitalizeze sistemul de țâșnitori și cișmele publice din capitală. Potrivit inițiatorilor campaniei „Cișmele pentru București”, această revitalizare „ar reduce poluarea, ar garanta locuitorilor accesul la apă potabilă gratuită și ar aduce importante economii la bugetul local și în rândul bucureștenilor”.
Suntem însă dispuși, noi, în calitate de consumatori, să ne umplem săptămânal bidoanele de apă de la cișmele, iar nu din supermarket?
