Din dorința de a nu lăsa meșteșugurile să dispară, dar și pentru că există un interes crescut al românilor pentru stilul tradițional, mai mulți arhitecți au lansat Harta Meșteșugarilor. Aici pot fi găsiți 300 de meșteșugari împărțiți pe șapte materiale: lemn, lut, metal, var, piatră, stuf și ipsos. Tu cunoști unul pe care ai putea să-l adaugi pe Hartă?
Mircea Crisbășanu, un pasionat al mersului pe bicicletă și organizator de tururi pe două roți în locuri autentice, a descoperit un meșter rudar din sudul Călărașiului. Nea Vergică avea deja de realizat pentru prietenii bărbatului 22 de scaune din lemn, la prețul de 15 lei. După ce Mircea a dat o strigare pe Facebook, postarea sa s-a rostogolit, a fost distribuită de 34 de persoane, iar comanda a crescut la 240 de scaune și 20 de mese.
„Nea Vergică are peste 80 de ani, nu are telefon și trăiește simplu, într-o căsuță de chirpici. În ciuda vârstei, lucrează cu mare atenție și precizie, dovadă scaunele pe care i le-am luat acum două zile, impecabil meșterite”, a povestit Mircea pentru Green Report.
Toată lumea l-a felicitat pe bărbat pentru inițiativă și a primit mesaje de genul „Oamenii aceștia chiar au nevoie de suportul nostru pentru a-și valorifica munca, pasiunea și a putea trăi” sau „Meșterii români trebuie susținuți să ducă mai departe tradițiile!”.
„Nimeni nu s-ar fi gândit la o așa explozie de cereri. Acest moment ne invită să reflectăm cum putem să facem o mai bună și onestă «potrivire» (matching) între asemenea meșteri și consumatorii orășeni, iată, tot mai interesați de stilul tradițional și de autenticitate”, a mai spus Crisbășanu.
Sfatul lui pentru cei care vor revitalizarea tradițiilor aproape dispărute este să nu mai aștepte inițiative din partea autorităților, ci să ia singuri atitudine. Cum?
„Produsele meșterilor au o plus valoare rară – sufletul. Știi că susții un om valoros cumpărându-i produsele, știi că îl încurajezi și mai știi că, prin fiecare achiziție, postare pe Facebook, share, telefon către prieteni poți reduce riscul dispariției meșteșugului românesc”, a concluzionat Mircea.
O hartă cu meșteșugarii din țară
Mai mulți arhitecți au ghicit și ei interesul crescut al românilor pentru stilul tradițional și, grație și unei dorințe de a aduna la un loc pe toți oamenii pricepuți care pot ridica o casă și pot pune în ea cele necesare, au lansat Harta Meșteșugarilor.
Harta a luat naștere la inițiativa arhitectului Șerban Strudza care a publicat, în perioada 2008 – 2010, o serie de agende ce conțineau datele a 50 de meșteșugari pe care i-a contactat în mod frecvent, pentru lucrări în domeniul restaurării.
Ce legătură este între un meșteșugar și un arhitect? „Meșteșugarul trebuie să transforme în realitate ceea ce a gândit arhitectul”, a explicat arhitectul Pierre Bortnowski pentru Green Report.
Pe Hartă sunt 300 de meșteșugari împărțiți pe șapte materiale: lemn, lut, metal, var, piatră, stuf și ipsos. Pe site pot fi găsiți tâmplari, zidari, tinichigii, fierari, zugravi, sobari, șițari, stufar etc.
„Dorim să promovăm meșteșugarii din România, pentru a putea ajunge mult mai ușor clienții la ei și să antrenăm suficiente comenzi încât să își poată angaja un ucenic, care să transmită meșteșugul mai departe. Acești meșteșugari trebuie să cunoască tehnicile de construcție tradiționale legate de meseria lor. Un efect colateral este încurajarea restaurării patrimoniului construit tradițional cu oameni care înţeleg materialele puse în operă”, a scris Pierre pe pagina de Facebook a proiectului.
Spre deosebire de un meșter, a cărui profesie este aproape strict legată de studiile teoretice, un meșteșugar este definit de un material și un meșteșug, spune arhitectul. Meșteșugarul trebuie să știe să prelucreaze manual materialul în care s-a specializat și, ca să apară pe Hartă, trebuie să știe să și repare lucrurile din aria sa formare, pentru că așa își dovedește măiestria și pentru că economisește resurse.
[box type=”info” align=”aligncenter” ]„În alte țări, unde au rămas de actualitate breslele tradiționale, trecerea de la ucenic la meșteșugar se face prin realizarea unei «capo d’opera», care trebuie validată de alți meșteșugari” – Pierre Bortnowski.[/box]
Harta meșteșugarilor este un proiect realizat în colaborare cu: Institutul Național al Patrimoniului, Fundația Pro Patrimonio, Asociația Artis Periţia, Asociația Maria, Asociația Arché, Asociația Reener Ländchen
Viitorul Hărții Meșteșugarilor
Echipa din spatele proiectului speră, ca până la vară, când va pleca pe teren să întâlnească meșteșugarii, pe Hartă să poată fi găsiți 1.000 de astfel de oameni pricepuți. Apoi, următorul pas va fi adăugarea meșteșugurilor artistice.
Scopul major al arhitecților care au lansat harta online este să încurajeze proiectul de lege care-i vizează pe meșteșugari, pentru ca aceștia să își poată desfășura activitatea într-un mod simplu și oficial. În plus, urmăresc crearea unor noi școli profesionale, pentru formarea ucenicilor care să învețe diferite meserii tradiționale, atât teoretic, cât și practic.
Cum poți contribui la dezvoltarea hărții
Dacă empatizezi cu proiectul, există trei căi prin care poți contribui și tu la dezvoltarea hărții.
- Dacă cunoști un meșter (sau mai mulți), poți să trimiți datele lui de contact pe site. Acesta va fi verificat, apoi adăugat pe hartă.
- Dacă vrei să ajuți în campania de cartare pe teren, te poți înscrie online și vei fi contactat de cineva.
- Dacă folosești Harta Meşteşugarilor și găsești o greșeală în baza de date, poți să le atragi atenția programatorilor prin completarea chestionarului din site.
