Jurnaliștii de la New York Times au realizat o hartă interactivă în care utilizatorul poate vedea câte zile cu temperaturi de 32 de grade au fost înregistrate în orașul său natal, în anul nașterii sale, și câte vor fi când va avea 80 de ani. Madridul, de exemplu, va avea de două sau de trei ori mai multe astfel de zile până la sfârșitul secolului.
În orașul meu natal, Măcin, județul Tulcea, în 1986 – anul nașterii mele – au fost opt zile în care termometrul a arătat 32 de grade Celsius. În 2017, zilele călduroase cu temperaturi de cel puțin 32 de grade s-au înmulțit până la 25. În 2066, când voi avea 80 de ani, între 31 și 60 de zile vor atinge această limită, cu șanse mari ca numărul lor exact să fie 42.
Harta interactivă a fost realizată de jurnaliștii de la New York Times în colaborare cu Climate Impact Lab, un grup de oameni de știință, economiști și analiști de la Rhodium Group, Universitatea din Chicago, Universitatea Rutgers și Universitatea Berkeley din California.
Previziunile au fost făcute pe baza presupunerilor că țările vor fi aproape de atingerea țintelor de reducere a emisiilor pe care și le-au asumat prin Acordul de la Paris (deși multe dintre ele par să fie foarte departe de aceste scopuri).
Regiunile tropicale ce înregistrează deja temperaturi ridicate se pot aștepta la și mai multe zile călduroase. De exemplu, Jakarta, capitala Indoneziei, are, în medie, cinci luni cu temperaturi de 32 de grade. Până la sfârșitul secolului, termometrul va arăta această temperatură constantă aproape în fiecare zi a anului.
New Delhi, care are aproape 22 de milioane de locuitori, ar putea ajunge de la șase luni cu 32 de grade – în 1960 – la opt luni, până la sfârșitul secolului. Însă temperaturile ridicate vor fi înregistrate și în zonele cu climă moderată. De exemplu, Madrid, care a avut numai 33 de zile de 32 de grade în 1960, va suporta, până la sfârșitul secolului, de două sau de trei ori mai multe astfel de zile caniculare.
„Modul în care diferite orașe și regiuni vor suporta creșterea zilelor cu 32 de grade depinde, în mare parte, de cât de adaptați sunt deja la căldură”, a spus Kelly McCusker, om de știință în domeniul schimbărilor climatice, de la Rhodium Group.
La nivel mondial, temperaturile ridicate au dus până acum la creșterea riscului de boli și decese, în special în rândul bătrânilor, a copiilor și a persoanelor bolnave. Populațiile cu venituri reduse, cărora le lipsesc, de multe ori, aparate de aer condiționat sau alte astfel de tehnologii, sunt mai vulnerabile în fața temperaturilor ridicate. De asemenea, din această categorie fac parte muncitorii care își desfășoară activitatea afară, dar și cei din țările în curs de dezvoltare, care lucrează în interior.
O creștere a zilelor de 32 de grade va fi resimțită mai tare în zonele umede, decât în cele mai secetoase. Harta realizată de New York Times nu include însă și nivelurile de umiditate, care ar putea face chiar și temperaturile mai puțin extreme – periculoase.
„Dacă umiditatea este mare, oamenii nu pot fizic să evaporeze transpirația atât de ușor, ceea ce înseamnă că organismul nu se poate răci eficient”, a explicat McCusker.
Canicula va afecta și agricultura, va înăspri seceta și va crea condiții propice pentru incendii. De asemenea, va crește consumul de energie electrică. „Mai multe zile călduroase vor avea impact direct și periculos asupra oamenilor și a sistemelor de care depindem”, a explicat Cynthia Rosenzweig, director al Grupului de Impacturi Climatice al Institutului Goddard pentru Studiile Spațiale al NASA. „Mâncarea, apa, energia, transporturile și ecosistemele vor fi afectate atât în orașe, cât și la nivel de țări. Temperaturile ridicate îi vor lovi pe cei vulnerabili”.
