Guvernul vrea să majoreze prima anuală pentru împăduriri cu 40%, de la 456 euro/an/ha la 640 euro/an/ha, pentru a stimula proprietarii de terenuri să participe la programul național de împădurire și pentru a evita riscul pierderii fondurilor europene alocate acestui sector prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Această măsură este necesară în condițiile în care România trebuie să împădurească 27.760 hectare până la sfârșitul anului 2026, dar ritmul scăzut al împăduririlor din ultimii ani pune în pericol atingerea acestei ținte.
Prima anuală se va acorda pentru o perioadă de 20 de ani și este destinată exclusiv terenurilor agricole și terenurilor degradate din afara fondului forestier național. Vor putea beneficia de sprijin persoanele fizice, persoanele juridice și primăriile sau consiliile județene care împăduresc:
- Terenuri agricole, inclusiv terenuri arabile, pajiști permanente și culturi permanente;
- Terenuri degradate, adică acele terenuri care nu mai pot fi utilizate pentru agricultură din cauza eroziunii, alunecărilor de teren sau altor procese de degradare, dar care pot fi reabilitate prin împădurire.
Această primă nu se aplică pentru terenurile care fac deja parte din fondul forestier național, ci doar pentru cele care vor fi împădurite în urma acestui program.
Decizia de a majora prima vine pe fondul unui ritm de împădurire extrem de scăzut în ultimii ani.
Între 1990 și 2020, România a realizat împăduriri pe 387.000 hectare, însă doar 47.000 hectare dintre acestea au fost terenuri degradate sau perdele forestiere de protecție.
Ritmul a scăzut drastic în ultimii ani: în 2014, România a împădurit 2.355 hectare de teren agricol degradat, iar în 2020, această suprafață a ajuns la sub 200 hectare.
Această tendință pune în pericol angajamentele asumate prin PNRR, iar în cazul în care țintele nu sunt atinse, fondurile europene ar putea fi redirecționate către alte state sau proiecte.
De ce este importantă împădurirea terenurilor degradate?
Extinderea suprafețelor împădurite este considerată esențială pentru combaterea schimbărilor climatice, întrucât pădurile contribuie la stocarea carbonului pe termen lung și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, acestea protejează solul împotriva eroziunii, contribuie la echilibrul hidrologic, reduc riscul de alunecări de teren și atenuează efectele deșertificării în zonele de câmpie.
Terenurile degradate sunt suprafețe care nu mai pot susține activități agricole sau alte utilizări productive din cauza proceselor de degradare avansată, precum eroziunea solului, alunecările de teren, compactarea excesivă, sărăturarea (n.r. – acumularea excesivă de săruri în sol) sau poluarea.
Aceste terenuri pot fi restaurate prin împădurire și sunt incluse în așa-numitele perimetre de ameliorare. Acest proces contribuie la stabilizarea solului, refacerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător.
Mecanismul de plată și obligațiile beneficiarilor
Guvernul va stabili un mecanism clar pentru plata primei anuale. Aceasta va fi acordată în ultimul trimestru al fiecărui an, începând cu anul recepționării lucrărilor de plantare. Suma va fi calculată la cursul Băncii Naționale a României de la 1 ianuarie al anului respectiv, iar plata va fi efectuată în baza unui raport întocmit de Garda Forestieră, care confirmă existența plantației.
Lucrările de împădurire sunt permise doar în două perioade ale anului, primăvara și toamna, când condițiile climatice sunt favorabile.
Pregătirea plantațiilor necesită analize de sol, cartări ale terenului și măsurători cadastrale.
Între campaniile de primăvară și toamnă, se desfășoară lucrări de întreținere pentru menținerea puieților, cum ar fi prașile, descopleșiri, ierbicidări, combaterea bolilor și dăunătorilor sau irigații.
În cazul în care, pe parcursul celor 20 de ani în care se acordă prima anuală, plantația este distrusă din vina proprietarului, acesta nu mai poate beneficia de sprijinul financiar. Această prevedere a fost introdusă pentru a asigura că terenurile împădurite sunt întreținute pe termen lung.
Impactul riscului de pierdere a fondurilor europene
Decizia de a crește prima anuală vine într-un moment critic, în care România riscă să nu își îndeplinească obiectivele asumate prin PNRR. Dacă ținta de 27.760 hectare împădurite nu va fi atinsă până în 2026, există riscul pierderii fondurilor europene alocate acestui program.
Lipsa unor măsuri eficiente de sprijin ar putea descuraja proprietarii de terenuri să participe la programul de împădurire, ceea ce ar duce la ratarea obiectivelor asumate la nivel european.
Ministerul Mediului va desfășura campanii de informare pentru a încuraja proprietarii de terenuri să participe la acest program.
Lipsa interesului din partea acestora a fost unul dintre motivele pentru care țintele de împădurire nu au fost atinse în anii precedenți.
Această majorare a primei anuale este, așadar, o măsură de urgență pentru a revigora programul de împădurire și pentru a crește gradul de participare, astfel încât România să poată accesa integral fondurile alocate și să evite sancțiuni din partea Uniunii Europene.
#Împădurire #Reîmpădurire #Păduri #Mediu #Sustenabilitate #PNRR #Climă #Biodiversitate #ProtecțiaMediului #SchimbăriClimatice #TerenuriDegradate
CITEȘTE ȘI:
Romsilva plantează 3 milioane de puieți forestieri în campania de împăduriri de toamnă
