Guvernul a decis, joi, prin Hotărâre de Guvern, să constituie Comitetul interministerial privind schimbările climatice, un organism consultativ fără personalitate juridică, condus de prim-ministrul României în calitate de președinte.
„Este o temă care preocupă în general tânăra generație, dar nu numai. Este și responsabilitatea noastră să gestionăm prezentul și mai ales viitorul nostru, în condițiile în care vedem la nivel global, dar și la nivel local aceste efecte. Împreună cu reprezentanții Ministerului (nr – Mediului), reprezentanții grupului vor analiza și propune soluții pentru a asigura concordanța politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, vor propune politici prioritare anuale în privința schimbărilor climatice atât în raport cu angajamentele asumate la nivel european, cât și cu alte organizații în care România este parte sau este în curs de acceptare”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.
În situațiile în care prim-ministrul nu poate participa la reuniunile Comitetului, conducerea acestuia este realizată de către șeful Cancelariei Prim-Ministrului, în calitate de vicepreședinte, potrivit Hotărârii.
Comitetul are trei vicepreședinți, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, demnitarul care conduce Departamentul Climă și Sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale și ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Comitetul este format din reprezentanți ai instituțiilor publice din România care elaborează și implementează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice, la nivel de ministru sau secretar de stat desemnat, consilieri prezidențiali sau consilieri de stat din partea Administrației Prezidențiale, respectiv reprezentanți la nivel de conducător ai instituțiilor, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Președintele României poate participa la ședințele Comitetului la invitația prim-ministrului.
Activitatea în cadrul Comitetului este neremunerată.
Comitetul interministerial privind schimbările climatice are următoarele obiective principale:
- analizează și propune soluții în vederea asigurării concordanței politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, propuse de ministerele de resort, cu angajamentele luate la nivel național, față de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte și monitorizează progresele înregistrate de instituțiile din România în implementarea acestora;
- analizează, monitorizează și propune politicile prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele luate la nivel național, față de Uniunea Europeană, inclusiv prin Planul național de redresare și reziliență al României, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte sau în curs de a accede, care vor fi supuse anual aprobării Guvernului, în condițiile legii;
- analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a măsurilor ce revin autorităților și instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor prevăzute în Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice, denumit în continuare PNIESC, cu scopul îndeplinirii angajamentelor asumate de România, în ceea ce privește contribuția țării noastre la îndeplinirea țintelor europene stabilite în domeniul energiei și climei;
- analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei naționale pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, și propune soluții pentru atingerea acestor obiective, inclusiv a țintelor intermediare;
- analizează și monitorizează aplicarea metodologiei pentru bugetarea inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice, elaborată de către Secretariatul General al Guvernului în colaborare cu Ministerul Finanțelor, conform obligațiilor asumate în Planul național de redresare și reziliență al României și acordurilor internaționale la care România este parte;
- analizează și propune indicatorii de măsurare a angajamentelor climatice ale României, pornind de la indicatorii existenți, recunoscuți la nivel internațional, prin raportarea la cerințele Convenției cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și ale Acordului de la Paris, precum și la alte inițiative în domeniu, precum Agenda O.N.U. 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre;
- propune comunicarea unui mesaj unitar și coerent pe tema schimbărilor climatice bazat pe date științifice, în linie cu studiile și recomandările Panelului Internațional pentru Schimbările Climatice, Organizației Meteorologice Mondiale și Administrației Naționale de Meteorologie și ale altor structuri relevante, de către instituțiile publice din România care elaborează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice.
Comitetul se reunește lunar în ședințe și ori de câte ori este necesar, la inițiativa președintelui Comitetului sau a unuia dintre vicepreședinți.
Citește și: Europarlamentarii vor produse durabile și mai ușor de reparat
Banii din PNRR ar putea ajuta România să închidă proceduri de infringement pe deșeuri
