Fiecare gospodărie generează în urma activităţilor casnice desfăşurate o anumită cantitate zilnică de deşeuri menajere, de care vrem să scăpăm cât mai repede, pentru a păstra un mediu curat, proaspăt şi sănătos. Puţini suntem însă conştienţi că o bună parte din totalul deşeurilor menajere sunt periculoase pentru mediul înconjurător, sănătatea umană sau animală, adică iritante, toxice, inflamabile sau de altă natură, care, aruncate neglijent (la gunoi, la toaletă sau în reţeaua publică de canalizare), pot dăuna oamenilor, plantelor şi animalelor. Cu alte cuvinte, neglijenţa se plăteşte mai devreme sau mai târziu şi se întoarce împotriva noastră, ca un bumerang.
Din totalul cantităţilor de deşeuri generate anual în ţara noastră, dacă ar fi să scoatem din discuţie deşeurile din minerit, care sunt oricum într-o proporţie covârşitoare (83,64%), cele menajere ar reprezenta 10,6%! Adică 4,6 milioane de tone pe an, echivalentul a 2041 kg/locuitor (media europeană situându-se la 1828, conform Eurostat, date pentru 2012).
Surse importante de deşeuri periculoase sunt sectoare de activitate precum: domeniul medical şi farmaceutic, industria alimentară, HORECA, agricultura, industria chimică şi auto, tipografiile, atelierele de producție publicitară şi cele foto, saloanele de frumusețe şi de tatuaje, frizeriile, cabinetele cosmetice, service-urile auto ş.a.
Pasul 1: Informarea şi conştientizarea
Pentru a diminua acest fenomen, înainte de toate trebuie să fim conştienţi la ce anume trebuie să fim atenţi.
1.a. Identificarea deşeurilor menajere periculoase
Majoritatea deşeurilor periculoase care se regăsesc printre deşeurile menajere pot fi identificate cu uşurinţă, întrucât există obligativitatea pentru producători de a semnala pe ambalajele produselor prin simboluri vizuale specifice una dintre următoarele categorii: exploziv, foarte inflamabil, caustic, oxidant puternic, nociv pentru sănătate, toxic, periculos pentru mediul înconjurător. În ceea ce privește alte produse, însă, nici prin gând nu ne-ar fi trecut că au potenţial periculos!
Printre cele mai comune deşeuri periculoase întâlnite în gospodării se numără: ulei alimentar folosit la gătit, vopsea, lac pentru lemn, diluanți, solvenți, detergenți, produse de curățare şi dezinfecţie pentru uz casnic şi pentru îngrijirea grădinilor şi a peluzei (pesticidele şi ierbicidele, soluţiile pentru gândaci şi spray-urile, otrava), produse de îngrijire personală de orice fel (lac de unghii, acetonă, fixativ şi vopsea pentru păr etc.), articole medicale folosite în îngrijirea la domiciliu (ace, pansamente infectate cu sânge şi fluide biologice, plasturi etc.), scutece de unică folosinţă, becuri de orice fel şi alte surse de iluminat, baterii, termometre, aparatură electrică, produse auto (combustibili, antigel, uleiuri minerale, anvelope).
Să nu uităm de medicamente – cele expirate, cu ambalajul deteriorat sau pe care pur şi simplu nu le mai folosim. Medicamentele sunt produse cu statut special, întrucât conţin substanţe active chimice care au rolul de a preveni sau de a trata afecţiuni, atâta timp cât sunt administrate în condiţii bine definite, iar traseul lor pe tot parcursul ciclului lor de „viaţă” trebuie să fie strict controlat. Mai multe informaţii despre acest subiect puteţi afla din acest video.
1.b. Conştientizarea impactului
Aruncarea acestora la gunoi sau în sistemul public de canalizare – în cazul lichidelor – poate avea efecte dăunătoare pentru mediu, oameni şi animale. Efectele cele mai puternice sunt:
- impact nociv asupra organismului uman sau animal, la toate nivelurile: sistemul nervos central, digestiv, sistemul reproducător şi endocrin, sistemul respirator, sânge, schelet
- contaminarea solului şi a aerului
- poluarea apelor subterane şi a râurilor. Efectul dezastruos se resimte pe mai multe planuri: afectează sănătatea publică, viaţa acvatică, pescuitul industrial, turismul.
- risc sporit de incendiu
- impact vizual dezagreabil (în multe dintre localităţile din România, există gropi de gunoi improvizate la marginea acestora sau chiar în zonele locuite, unde există terenuri în litigiu).
Solul, apele de suprafaţă şi subterane, precum şi atmosfera sunt cele mai grav afectate de reziduuri, efectele în urma contaminării acestora fiind regăsite la mari distanţe. Prin intermediul apei, aerului şi solului, microbii sunt răspândiţi la distanţe mari, de unde apoi tot prin intermediul acestora ajung în organismul uman. Pe calea aerului, toate gazele nocive rezultate în urma descompunerii substanţelor organice din deşeuri (metan, amoniac, hidrogen sulfurat, scatol, indol etc.) sunt inhalate şi pot prejudicia sănătatea umană într-un mod mai mult sau mai puţin grav. Reziduurile periculoase pot provoca îmbolnăviri de orice fel, de la răceli banale până la tuberculoză, cancer etc.
Poluarea apei este periculoasă în primul rând pentru sănătatea publică, dar şi pentru viaţa acvatică, supravieţuirea păsărilor, pescuitul industrial, industrie şi turism. Principalele surse de poluare a apelor sunt: compuşi chimici (nitraţi, fosfaţi, plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur, cadmiu), agenţi biologici, substanțe organice de sinteză (pesticide, detergenţi), agenţi fizici (materiale solide, minerale, insolubile) sau chiar poluarea radioactivă.
Nu în ultimul rând, depozitarea deşeurilor menajere periculoase alături de alte materiale periculoase, cum ar fi nămolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsitorii sau alte activităţi industriale poate genera apariţia unor amestecuri şi combinaţii inflamabile, explozive sau corozive.
Pasul 2: Prevenirea
Ce putem face pentru a reduce cantităţile de deşeuri periculoase generate în locuinţe, diminuând astfel poluarea?
Evident că nu putem renunţa de tot la aceste produse, ele ne sunt de folos. Dar putem încerca să reducem cantităţile. Primul pas este să cumpărăm doar ce avem strict nevoie, evitând stocurile inutile, „să fie acolo” care apoi ajung la termenul de expirare, devenind de nefolosit. Apoi, este recomandat să citim cu atenţie etichetele, să alegem produsele cel mai puţin periculoase şi să reducem astfel numărul de substanţe chimice din locuinţele noastre. Dacă avem posibilitatea, ar fi bine să cumpărăm produse ecologice, vopseluri şi lacuri pe bază de apă. De asemenea, putem utiliza baterii reîncărcabile în locul celor de unică folosinţă sau putem folosi becuri cu LED în locul becurilor incandescente sau a lămpilor tip neon.
Pasul 3: Colectarea selectivă şi eliminarea
Deşeurile menajere periculoase trebuie să fie colectate separat şi să urmeze un traseu controlat de eliminare în siguranţă. În niciun caz nu trebuie aruncate la gunoi, la toaletă sau în reţeaua publică de canalizare.
Pentru anumite deşeuri, există centre specializate de colectare şi reciclare, spre exemplu punctele de colectare de baterii din hypermarketuri, centrele dedicate deşeurilor de echipamente electrice şi electronice sau de iluminat etc. Trebuie doar să ne informăm cu privire la facilităţile existente în oraşul în care locuim.
În ţările Uniunii Europene, autorităţile locale asigură colectarea deşeurilor periculoase generate din gospodării, prin organizarea unor puncte de colectare urbane (precum containerele de tip IGLOO, de colectare a materialelor reciclabile). Deşeurile astfel colectate sunt preluate de firme specializate în transportul, colectarea şi eliminarea deşeurilor periculoase, fluxul acestora fiind, astfel, separat de cel al deşeurilor menajere.
Este adevărat că infrastructura nu este bine pusă la punct în România (ca să nu spunem chiar că lipseşte în anumite zone) şi că, dacă suntem într-adevăr responsabili şi vrem să facem lucrurile bine, trebuie să alocăm foarte mult timp şi resurse pentru această activitate, rata de succes fiind oricum limitată. Dar este dreptul nostru să le solicităm autorităţilor condiţii corespunzătoare pentru colectarea selectivă a fracţiei de deşeuri menajere periculoase, pe lângă hârtie, sticlă, metal, plastic şi DEEE. Conform legislaţiei în vigoare, autorităţile locale sunt responsabile de managemenul deşeurilor periculoase. Există la acest moment capacitate de preluare, transport şi eliminare a deşeurilor periculoase. Trebuie doar ca reprezentanţii statului să asigure cadrul necesar acţiunii, astfel încât demersul responsabil al cetăţenilor să fie cât mai simplu.
BINE DE ŞTIUT
Există însă şi deşeuri periculoase care nu pot fi reciclate şi atunci ele trebuie eliminate de operatori specializaţi. Legislația românească prevede, pentru deşeurile periculoase industriale, chimice, farmaceutice, medicale şi veterinare norme și obligații specifice pentru colectarea separată pe categorii, ambalarea, stocarea temporară, transportul, tratarea şi eliminarea acestora. Nu specifică, însă, nimic concret atunci când vine vorba despre deşeurile periculoase din gospodării.
Medicamentele, spre exemplu, au un regim aparte. În principiu, ele trebuie predate în farmacii, care ar trebui să le elimine prin intermediul unor operatori specializaţi în colectarea, transportul şi eliminarea acestora prin incinerare ecologică, în cele mai bune condiţii de siguranţă. Nu doar că este un gest responsabil, dar este şi impus de lege, respectiv de Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, precum şi de Ordinul Ministerului Sănătății nr. 962/2009 pentru aprobarea Normelor privind înființarea, organizarea și funcționarea farmaciilor și drogheriilor. Numai că legea nu prevede cadrul specific, nu spune cine este responsabil, cine suportă costurile şi care sunt amenzile în cazul unor nereguli. Ca atare, în afară de câteva farmacii care au contracte cu operatori autorizaţi şi au definite proceduri clare, multe altele nu au implementat nimic în acest sens.
Tratamentul general al deșeurilor periculoase urmărește două căi principale: decontaminare termică la temperaturi scăzute (sterilizare) pentru deşeurile de natură medicală şi incinerarea ecologică, pentru deşeurile periculoase de orice altă natură, ambele tehnologii fiind nepoluante. Tratarea și eliminarea deșeurilor periculoase este complexă și nu se poate realiza fără existența a trei factori esențiali: tehnologie, dotare tehnică și personal calificat. Gestionarea deșeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului, respectiv:
- să nu genereze riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră;
- să nu creeze disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor;
- să nu afecteze peisajul sau zonele de interes special.
În acest video este prezentat într-un mod simplicat fluxul eliminării corecte a deşeurilor periculoase.
În loc de concluzie…
Dacă ai parcurs acest articol până la final, înseamnă că îţi pasă, că eşti dispus să te informezi şi să schimbi câte ceva din comportamentul tău zilnic, în tentativa de a contribui măcar puţin la reducerea nivelului de poluare. Felicitări, aceasta este partea cea mai grea. Cu puţină documentare, presiune pusă pe factorii de decizie pentru a asigura condiţiile necesare şi convingerea apropiaţilor să îţi urmeze exemplul, lucrurile chiar se pot schimba în bine. De fapt, înainte de toate, cel mai important este să nu faci rău.
Material realizat cu sprijinul Stericycle România
Stericycle România este una dintre companiile importante din domeniul managementului deşeurilor periculoase generate de sectoarele: farmaceutic, veterinar, medical şi industrial. Cu investiţii de peste 30 milioane de euro în staţii regionale proprii de incinerare şi sterilizare a deşeurilor medicale, flotă proprie de transport autorizat şi o echipă de 300 de angajaţi, compania deţine experienţa, cunoştinţele şi resursele pentru a asigura un grad sporit de protecţie clienţilor săi, cu respect față de mediu și grijă pentru sănătatea oamenilor.
