Există câteva categorii de deșeuri care trebuie să aibă un traseu separat, fie pentru că sunt periculoase pentru mediu și pentru sănătatea omului, fie pentru că sunt voluminoase sau nu există un sistem implementat dedicat lor. Le prezentăm mai jos și vă propunem câteva soluții pentru fiecare.
DEEE
Deșeurile de echipamentele electrice şi electronice (DEEE) înseamnă aparate de uz casnic, echipamente informatice şi de telecomunicaţii, echipamente de larg consum, echipamente de iluminat, unelte electrice şi electronice (cu excepţia uneltelor industriale fixe de mari dimensiuni), jucării, echipamente sportive şi de agrement (dacă funcţia originară a echipamentului se bazează pe electricitate).
„Uneori vezi la cei care strigă pe stradă «Fier vechi!» chiar și un frigider. Îl descompun, iau ce e mai valoros, iar restul rămâne pe câmp, inclusiv materialele poluante”, trăgea un semnal de alarmă Dragoș Călugăru, directorul Ecotic, la conferința Circular 3.0.
„Vorbim de o poluare foarte gravă, cu DEEE, care conțin substanțe foarte periculoase. În acest caz ar trebui să luăm măsuri drastice și să încurajăm prevenirea generării acestor deșeuri, să creștem durata de viață a acestor produse, tocmai pentru a descuraja ca ele să devină deșeuri și să stimulăm populația ca în momentul în care nu mai are nevoie de acel echipament electric și electronic, și nu mai poate fi reparat, să îl ducă în acele centre speciale unde cei de acolo știu ce trebuie făcut”, a spus și Mihaela Frăsineanu, director general al Direcției Generale Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din Ministerul Mediului.
Mihaela Sofronea, PR manager la Green Group, a explicat pentru Green Report procesul prin care trec DEEE-urile într-o fabrică de reciclare: „Mai întâi se face decontaminarea de substanțe poluante, totul în mediu controlat. Sunt dezasamblate manual sau automat și separate pe categorii și pregătite pentru livrare către un producător de echipamente electrice sau electronice. De exemplu, mașina de spălat are patru feluri de plastic și trebuie să știi ce îi trimiți, pentru că producătorul îl trece prin diferite fluxuri, îl topește. Alt exemplu este sticla de la monitoarele cu tub catodic. Conul din spate are plumb sau o pudra fluorescentă și nu poți să amesteci cu ecranul, care are o sticlă curată”.
Există programe de predare ale DEEE prin care poți să scapi de televizorul vechi, de laptopul stricat sau de frigiderul bunicii, cu certitudinea că nu vor fi abandonate pe un câmp.
Ateliere Fără Frontiere, de exemplu, a recondiţionat şi donat către 2.000 de şcoli şi ONG-uri din toată ţara peste 10.000 de calculatoare complete de care au beneficiat peste 300.000 de copii şi tineri defavorizaţi. Prin reutilizarea acestor 10.000 de calculatoare s-au evitat 1.440.000 kg de emisii de CO2, echivalentul a 73.156.500 de copaci care absorb aceste emisii. Organizația Ecotic a colectat și a reciclat în perioada 2007 – 2016 93.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice, iar Patrula de Reciclare, echipă națională de profesori, elevi și tineri voluntari, a reușit să strângă în șase ani 2.500 de tone de DEEE.
Câteva lucruri interesante despre reciclarea DEEE-urilor:
- Reciclarea unui singur telefon mobil ar economisi suficientă energie cât să asigure funcţionarea unui laptop timp de 44 ore
- Reciclarea unui monitor salvează 745 litri de apă potabilă şi previne generarea de aceeaşi cantitate de apă reziduală. Aceeaşi cantitate de apă este folosită pentru 10 duşuri
- Un tub catodic al unui televizor poluează 50 de metri pătraţi de sol timp de 30 de ani
- Reciclarea unui frigider economisește 2.800 kg CO2, echivalentul a 13.000 km parcurși cu mașina.
Medicamente expirate
Conform lui Cosmin Mănăilă, Director Reglementări în cadrul Stericycle România, țara noastră generează anual circa 267 milioane tone deșeuri, dintre care 0,67 milioane tone sunt deșeuri periculoase – industriale, farmaceutice, veterinare, medicale – reprezentând sub 0,25% din total. Conform estimărilor INSP, la nivelul anului 2015, a fost generată de către unitățile spitalicești de stat și private, cu și fără paturi, o cantitate de aproape 20.000 t/an deșeuri medicale, reprezentând aproximativ 3% din totalul deșeurilor periculoase generate în România.
Legislația în vigoare prevede ca farmaciile să primească medicamentele expirate predate de populație și să asigure eliminarea acestora prin incinerare. În plus, pe orice prospect veți găsi scris: „Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului”.
Chiar și așa, unele farmacii refuză primirea medicamentelor cu termen de validitate expirat, invocând motive precum lipsa unui proces verbal sau solicitarea bonurilor fiscale de la cumpărarea produselor (legea nu include cea din urmă condiție).
Valentina Soroceanu, directorul executiv al Colegiului Farmaciștilor din România, a explicat pentru Green Report de ce apar astfel de situații: „La nivelul fiecărei unități farmaceutice există un contract cu o firmă de distrugere a acestor produse în condiții care să afecteze cât mai puțin mediul. Farmaciile predau periodic produse expirate din unitate pe bază de proces vorbal, menționând tipul și cantitatea fiecăruia (contacost, în funcție de cantitate). […] Deficiențele legislative fac ca această colectare selectivă să nu poată fi pusă în practică. Nu există norme de aplicare ale legii, iar Ministerul Mediului nu precizează totuși cine suportă costurile distrugerii produselor expirate returnate de pacient”.
Cu toate acestea, încurajăm cititorii Green Report să caute farmacii care primesc medicamentele expirate și să nu le arunce sub nicio formă la gunoi sau în vasul de la toaletă.
Becuri și surse de iluminat
Becurile fluorescente ajută la reducerea emisiilor totale de mercur grație economiilor de energie semnificative, însă pot fi periculoase dacă se sparg sau când sunt aruncate împreună cu gunoiul menajer, din cauza cantității mici de mercur pe care o conțin (patru miligrame, comparativ cu termometrele mai vechi – 500 de miligrame).
Mihaela Sofronea de la Green Group a explicat ce poți face dacă se întâmplă să se spargă un astfel de bec acasă: „Se recomandă să deschizi ferestrele, sa nu dai cu aspiratorul sau cu mătura, ci să folosești un șervețel umed, scotch sau o cârpă umedă pentru a aduna acel praf. Strângi cu fărașul cioburile și le duci la un centru de colectare”.
Becurile și alte surse de iluminat se predau la centrele comerciale și la alte spații care au recipiente destinate acestui tip de deșeuri.
Cum se reciclează? „Cămașa de sticlă este spartă în vid, iar vaporii de mercur sunt absorbiți într-un recipient răcit, pentru a se condensa în formă lichidă, explică cei de la Sigurec.
Baterii
Acestea conțin metale grele precum mercur, nichel, cadmiu și plumb, dar și acizi, iar toate acestea pot afecta grav solul și pânza de apă din subsol. În plus, unele baterii precum Li-Ion prezintă chiar risc de incendiu. Aproape toate tipurile de baterii pot fi integral reciclate, astfel evitându-se poluarea și facilitând recuperarea materialelor folosite.
Ca și becurile, bateriile pot fi depozitate în recipientele special amenajate din incinta spațiilor comerciale.
Textile
Gropile de gunoi nu sunt pline, din păcate, numai de plastic, hârtie, sticlă și deșeuri menajere, ci și de haine. Însă deșeurile textile ridică probleme deosebite când sunt depozitate pentru că fibrele sintetice ale acestora nu se descompun. Mai mult, în timpul procesului de descompunere, hainele de lână produc metan, gaz cu un puternic efect de seră.
În plus, mediul este afectat de industria textilă încă din procesul de fabricație, din cauza utilizării unor cantități mari de apă, de energie și de substanțe chimice. De exemplu, pentru o pereche de blugi se consumă 7.000 de litri de apă, iar pentru un tricou este nevoie de 2.700 de litri, suficient pentru a potoli setea unui om timp de 900 de zile.
Există însă foarte multe variante prin care textilele să aibă parte de o viață prelungită și să nu ajungă la groapa de gunoi. În cadrul serialului Slow Fashion în România, Green Report a prezentat câteva inițiative vestimentare românești, printre care un târg de haine purtate, un târg de unde iei gratuit ce și câte haine vrei, un atelier unde hainele primite din donații sunt transformate și vândute pentru diferite cauze și atelierul unei artiste care transformă deșeurile textile în accesorii și bijuterii.
Hainele și încălțămintea pot fi oferite unor asociații care se ocupă de diferite cazuri sociale sau de categorii defavorizate, cum ar fi Samusocial, Carusel, Magazinul Caritabil SocialXchange etc., centrelor de plasament sau adăposturilor (pe site-ul casedecopii.ro există o hartă cu orfelinatele din București) sau pot fi publicate anunțuri de donații pe site-uri cum ar fi imparte.ro sau lucrurigratis.ro sau pe grupuri de Facebook dedicate.
În martie 2016, în faţa clădirii Ambasadei Republicii Cehe şi a Centrului Ceh (Strada Ion Ghica nr. 11) a fost amplasat primul container din București pentru colectarea hainelor.
„Textilele nu sunt reciclate, ci donate mai departe prin intermediul ONG-urilor și ale altor organizații din România, de aceea este important să fie curate și reutilizabile”, scriu cei de la Centrul Ceh pe site-ul lor.
În numai cinci zile containerul a fost golit de zece ori, iar hainele strânse în acest interval, 700 de kilograme, au fost donate către 80 de persoane din ghetoul din Giulești-Sârbi. Containerul încă există și este golit zilnic, mai puțin în weekend.
Ulei folosit
Uleiul folosit aruncat în chiuvetă sau în vasul de toaletă formează o peliculă deasupra apei, oprind oxigenul să ajungă la viețuitoarele și plantele din apă, iar solul care este contaminat are nevoie de ani întregi pentru a se regenera și a deveni productiv. Atât uleiul alimentar, cât și cel auto pot contamina și polua solul, apele subterane și râurile.
Vestea bună este că uleiul poate fi reciclat. Dintr-un litru de ulei alimentar uzat se produc 0.90-0.95 litri de biodiesel, iar din produsele secundare rezultate în urma producerii biodieselului se produc săpun și decofrant (un material folosit în turnarea cofrajelor din construcții), iar din 4 litri de ulei auto uzat se pot produce 2,5 litri de ulei lubrifiant (pentru a produce aceeași cantitate de ulei lubrifiant sunt necesari 42 de litri de petrol brut).
Uleiosul colectează uleiul alimentar din cele șase sectoare ale Capitalei cu o bicicletă utilitară (cargo bike). Poți să completezi formularul de pe site când ai acumulat o cantitate de 4 litri, iar serviciul este gratuit.
Instrumente și informații utile
Sigurec Mobil este un serviciu de colectare de la domiciliu, prin care o echipă va ridica de acasă de la tine, atunci când strângi o cantitate suficientă de reciclabile, nu numai toate tipurile de echipamente electrice și electrocasnice, ci și deșeuri de ambalaje (PET, sticla, aluminiu), hârtie/carton, becuri, baterii.
Harta reciclării te ajută să găsești depozitele de colectare, magazinele sau containerele de colectare separată (stradal) cele mai apropiate de tine, indiferent de tipul deșeului pe care vrei să îl predai. Deocamdată, harta arată doar punctele din Bucureşti, Ploieşti, Braşov şi Călăraşi unde se pot colecta hârtie şi carton, plastic, ulei uzat, sticlă, corpuri de iluminat, cartuşe de imprimantă, anvelope şi acumulatori auto, feroase şi neferoase, deşeuri electrice, electronice şi electrocasnice.
Site-ul colectaredeseuri.ro oferă informații despre mai mult de 5.000 de puncte ale colectorilor autorizați de deşeuri din toată țara, detalii despre fiecare tip de deșeu în parte, povești ale utilizatorilor care colectează selectiv, dar și o rubrică în care sunt făcute anunțuri de donații.
Operatorul de salubritate poate prelua, la cerere, electronice și electrocasnice mai mari, mobilă și alte obiecte voluminoase, deșeuri din construcții sau fier vechi (obiecte mari, cum ar fi un calorifer). Tu trebuie să îl contactezi și apoi să acoperi taxele de transport și de manevrare.
Nu rata celelalte episoade din serialul „Gunoiul, sub lupă”:
VIDEO PET-ul, de la clopot până la reciclator
Problemele cu care se confruntă actorii principali în colectarea selectivă
