Într-un articol recent, Greenpeace trece în revistă efectele negative pe care le are exploatarea nisipului din râuri, lacuri și oceane. Din cauza exploatării, sunt distruse habitate, specii de viețuitoare sunt amenințate cu dispariția, insule dispar cu totul, iar podurile se prăbușesc.
Creșterea bruscă a infrastructurii necesare omului – orașe imense, străzi, asfalt, sticlă, electronice și gazele de șist – toate necesită extracția unor cantități masive de nisip și pietriș, care acum distrug ecosistemele din râuri, lacuri și oceane, scrie Greenpeace.
Din 1900, volumul global de resurse pentru construcții și infrastructură pentru transporturi a crescut cu 2,8% anual, dublându-se la fiecare 25 de ani. Nisipul și pietrișul reprezintă în jur de 79% din aceste resurse, adică aproape 29 de miliarde de tone anual, depășind combustibilii fosili și extracția biomasei.
Națiunile Unite extrag acum în jur de 13 miliarde de tone de nisip anual doar pentru construcții, a doua resursă în funcție de greutate ca cea mai folosită resursă de pe Pământ, după apă. Iar cererea crește cu aproape jumătate de tonă pe an, urmând să ajungă până la 20 de miliarde de tone pe an până în 2030.
Aceste extracții distrug habitate, amenință specii de viețuitoare cu dispariția, populațiile de pești scad, malurile râurilor se dezintegrează, plajele se distrug, iar podurile se prăbușesc.
„E aceeași poveste ca pescuitul sau defrișările în exces”, a spus Pascal Peduzzi, co-autorul unui raport despre extragerea nisipului de către Națiunile Unite. „Este un alt mod de a privi dezvoltarea nesustenabilă”.
Cu o treime din suprafața Pământului acoperită de deșerturi, ar putea apărea întrebarea de ce nu îl folosim pe acela, notează Greenpeace. Pentru că este prea fin pentru construcții. Dubai, deși se află în mijlocul deșertului, importă nisip din Australia. Iar Qatar importă anual nisip în valoare de șase miliarde de dolari.
[box type=”info” align=”aligncenter” class=”2″ ]Potrivi unei lucrări, din 2016, publicate în Jurnalul Industriei Ecologice, problemele de mediu produse de extracția de nisip au apărut după creșterea populației și, în special, de creșterea urbană fără precedent.[/box]
Nisipul, o resursă comună care naște conflicte
Extracția de nisip a devenit nesăbuită, sălbatică și criminală, la propriu, notează Greenpeace. În cele mai multe regiuni, nisipul este o resursă comună, care nu se supune niciunor reglementări, pentru că țările consideră că este prea scump să creeze reglementări și să le aplice. Deseori, exploatatorii concurează pentru a extrage volume maxime fără a lua în considerare consecințele sociale sau ecologice.
Iar în situațiile în care exploatarea nisipului este reglementată, sursele sunt atât de răspândite și accesibile încât extracția ilegală și comerțul au devenit foarte întâlnite.
În India, găști criminale au degradat râuri, au distrus habitate de acvacultură și au dezafectat lacuri și zone umede. O anchetă din 2016 a dezvăluit cazuri în care exploatarea ilegală de nisip și pământ era efectuată de grupuri de indieni și italieni de crimă organizată. Cei care au încercat să îi oprească au fost dați dispăruți sau găsiți morți. Potrivit Curții Supreme de Justiție Indiene, „rata alarmantă de exploatări ilegale de nisip reprezintă un dezastru pentru pești, organismele acvatice și pentru păsări”.
În sud-estul Asiei, importurile uriașe de nisip ale Singapore a dus la dispute internaționale cu Indonezia, Malaezia, Vietnam și Cambodgia. Singapore, cel mai mare importator de nisip din lume, a lansat o flotă mare de vase care să sape și să extragă milioane de tone de nisip de pe fundul apelor, distrugând habitatele oceanelor și producând dispariția în totalitate a 20 de insule. Nisipul este folosit pentru a extinde suprafața locuibilă a Singapore cu peste un milion de metri pătrați în fiecare an. Indonezia, Malaezia și Vietnam au interzis sau au restricționat exportul de nisip către Singapore, deși grupuri criminale încă extrag nisip din aceste regiuni.
[box type=”info” align=”aligncenter” width=”2″ ]Într-un studiu din 1998, California a demonstrat că fiecare tonă de nisip extras din unul din râurile acestui stat a cauzat daune în infrastructură de 11 milioane de dolari, costuri suportate de contribuabili.[/box]
Citește și: Comerțul cu nisip de coastă afectează viața sălbatică din țările mai sărace
