Green Report, în parteneriat cu Romania Green Building Council și Asociația pentru promovarea eficienței în clădiri – ROENEF, organizează marți, 27 aprilie, conferința online ”Renovarea energetică a clădirilor. Provocări în finanțare și obiective asumate”. Evenimentul va fi transmis live pe pagina de Facebook a publicației și pe pagina www.green-report.ro începând cu ora 10:00.
Alături de Barna Tanczos – Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Laszlo Borbely – Consilier de stat, Coordontorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Andrei Iorgulescu – Director General, Direcția Proiecte, Administrația Fondului pentru Mediu, Anca Ginavar – Director, Direcția Tehnică Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Monica Ardeleanu – Director Executiv RoGBC și Mihai Moia – Director Executiv ROENEF vom veni cu răspunsuri și soluții la cele mai de actualitate întrebări identificate în finanțarea eficienței energetice a clădirilor.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în varianta revizuită, alocă 2,2 miliarde de euro pentru renovarea energetică şi consolidarea clădirilor publice şi a blocurilor de locuit.
Suma este considerată insuficientă dacă se iau în calcul obligațiile asumate de prin Strategia Naţională de Renovare precum şi Strategia privind valul de renovare prin care ne asumăm
dublarea ratei de renovare şi implementare unor renovări aprofundate. Statul român va trebui să investească aproximativ 13 miliarde de euro în eficienţa energetică a clădirilor până în 2030 pentru a-şi atinge obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi tranziţia la o economie neutră din punct de vedere climatic.
Potrivit textului PNRR, România deține un fond construit îmbătrânit care necesită lucrări de renovare și consolidare atât din punct de vedere seismic cât și energetic, iar Strategiile naționale de renovare pe termen lung și de reducere a riscului seismic, care vor pune în aplicare noua strategie europeană privind valul de renovări a clădirilor, au nevoie de o finanțare consistentă pentru implementare. În plus, trebuie reduse consumul primar de energie și emisiile cu efect de seră generate de fondul construit atât la nivelul clădirilor publice, cât și cele private. Acestea produc 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
De altfel, anul în curs are o încărcătură aparte pentru România în privința sectorului clădirilor. Trebuie să transpună în practică mai multe prevederi europene, dar și interne, legate de eficiența energetică a clădirilor:
[box type=”info” ]
- reducerea cu până la 60% a emisiilor de carbon;
- orice clădire va trebui proiectată și construită pentru a avea consum aproape zero de energie (nZEB);
- dublarea ratei de renovare a clădirilor stabilită prin “Valul de Renovare”;
- de asemenea, Legea 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, actualizată în 2020, obligă creşterea ratei de renovare și investițiile în eficienţa energetică.
[/box]
Agenda dezbaterii
Conferința “Renovarea energetică a clădirilor. Provocări în finanțare și obiective asumate” își propune să abordeze pe timpul dezbaterii principalele probleme idetificate în finanțarea
eficienței energetice:
[box type=”shadow” ]
- Fondurile alocate prin PNRR sunt insuficiente dacă se iau în calcul obligațiile asumate de prin Strategia Naţională de Renovare precum şi Strategia privind “Valul de renovare”;
- Blocajul în care se află programul “Casa eficientă energetic”;
- Îngrijorări privind capacitatea de implementarea a programului “Creșterea eficienței energetice pentru clădiri publice”.
[/box]
Împreună cu reprezentanții Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Departamentului de Dezvoltare Durabilă, precum și reprezentanți asociațiilor pentru promovarea eficenției energetice în clădiri – RoGBC și ROENEF, vom veni cu răspunsuri și soluții la cele mai de actualitate întrebări:
[box type=”info” ]
Cum ar trebui să se finanțeze toate aceste programe și cum mobilizăm investițiile private?
Cum poate fi instituit un dialog permanent între autoritatile central și locale, instuții financiare și sectorul eficienței energetice?
Ce reglementări ar putea stimula dezvoltarea în continuare a surselor de finanțare pentru investiții în eficiența energetică a clădirilor, pentru asigurarea renovării clădirilor publice şi rezidenţiale (unifamiliale şi multifamiliale) ?
Care sunt nevoile proprietarilor de clădiri publice în proiectele lor de renovare energetică?
Cum pot fi asistați proprietarii clădirilor publice?
Cum vom prioritiza investiţiile înspre clădirile cele mai ineficiente energetic şi vizând cu prioritate reducerea sărăciei energetice?
[/box]
